Istoricul britanic Michael Balfour definea propaganda, în secolul trecut, drept „arta convingerii oamenilor să treacă la concluzii fără a mai examina realitatea problemei”. În secolul XXI cercetătorii au nuanțat definiția, arătând că „propaganda este încercarea deliberată și sistematică de a modela percepțiile, de a manipula cunoașterea și de a determina găsirea acelui răspuns care corespunde scopurilor urmărite de propagandist” (Garth S. Jowett și Victoria O’Donnell, Propagandă și persuasiune, 2014).
În această cheie, propaganda este concentrată pe obținerea rezultatului dorit, fără a ridica probleme din punct de vedere al gândirii critice sau moralității. În acțiunile de propagandă contează eficiența în atingerea obiectivului, adică dezactivarea filtrului critic și influențarea publicului-țintă în direcția obținerii rezultatului dorit de inițiator.
Sintagma post-adevăr, invocată tot mai des după anul 2016, desemnează „circumstanțele în care faptele obiective sunt mai puțin importante în modelarea opiniei publice decât apelurile la emoție și credințele personale”. În epoca post-adevăr, publicul larg este tentat să accepte mesajele ce provoacă trăiri emoționale în locul celor raționale. Nu mai contează adevărul faptic, ci povestea din jurul său. Acceptarea mesajului de către publicul-țintă este facilitată de provocarea unor reacții în rândul acestuia: atracție, frică, șoc sau empatie.
Media și noua propagandă
Propaganda tradițională era exclusiv apanajul clasei conducătoare care, deținând puterea și resurse suficiente, controla atât sursele de informații, cât și canalul de comunicare cu publicul-țintă. Odată cu apariția, dezvoltarea și utilizarea extinsă a mijloacelor de comunicare în masă, acestea ajung să fie principalele modalități de transmitere a mesajului, devenind mijloace de informare și, în același timp, divertisment pentru populație. Media devine cel mai eficient motor al propagandei, fiind accesibilă tuturor zonelor societății și având o mare putere de convingere.
Fenomenul propagandei a fost schimbat profund de apariția și extinderea internetului. Mijloc de comunicare la îndemâna oricui, acesta sparge monopolul clasei conducătoare asupra propagandei. Dacă înainte de utilizarea pe scară largă a internetului propaganda necesita resurse financiare și umane importante, în prezent oricine poate concepe și disemina informații false cu cheltuieli minime. Internetul și tot ceea ce numim tehnologie pătrund în toate segmentele societății, inclusiv în viața privată a individului, unde sunt acceptate de bunăvoie, împreună cu toate consecințele aferente, mai mult sau mai puțin înțelese de acesta.
Direcționare și interactivitate
Accesarea platformelor de știri și de socializare disponibile pe internet permite ca acțiunile de propagandă destinate în mod nediscriminatoriu publicului larg să fie înlocuite de o propagandă personalizată și canalizată în funcție de publicul-țintă. Cu cât profilul acestuia este mai cunoscut și clar delimitat, cu atât mesajul – care poate fi transmis sub formă de text, fișier audio sau video – poate fi personalizat pentru a fi mai ușor acceptat.
Spre deosebire de cinematografie sau televiziune, medii tehnice moderne cu impact în transmiterea mesajului, internetul prezintă caracteristici aparte. Dinamic, interactiv și participativ, internetul favorizează acceptarea cu ușurință a mesajului de către publicul-țintă, fără a provoca suspiciuni asupra adevăratei intenții. Mesajul inițial poate fi comentat, preluat, postat și retransmis în mod confortabil și facil. Viteza și aria de propagare cresc exponențial prin re-postare.
Simplu, evocator și anonim
Un mesaj propagandistic simplu, clar, atractiv și credibil are șanse crescute de a fi în final acceptat de majoritatea publicului-țintă. Mesajul ce conține frânturi de adevăr și minciună face apel la metafore și stereotipuri familiare pentru a fi acceptat și asimilat. Internetul oferă propagandistului avantajul anonimatului și disocierii de mesajul transmis. Neexistând prea multe mecanisme de verificare la îndemâna publicului, inițiatorul acțiunii de propagandă își poate asuma orice identitate virtuală pentru a da credibilitate mesajului și pentru a-l face mai ușor de asimilat.
Propaganda contemporană devine complexă și diversificată, împrumută concepte de marketing, apelează la latura psihosociologică și identifică vulnerabilități emoționale. Pentru atingerea obiectivelor propuse sunt elaborate și diseminate mesaje optimizate, care să răspundă nevoilor propagandistului și așteptărilor publicului-țintă. Demersul presupune studierea și cunoașterea valorilor și așteptărilor publicului, dar mai ales a temerilor care pot fi exploatate.
Conținutul trece în plan secund, devenind mai importante aspecte precum conceperea mesajului, modul de prezentare și transmitere, eficiența în a capta atenția și capacitatea de a fi asimilat și crezut. Propaganda intensifică și exploatează trăirile sufletești de bază pentru a surclasa rațiunea. Sub un titlu de impact se ascunde o știre distorsionată sau o opinie care se bazează pe ideea că cititorul nu face diferența dintre fapt și supoziție.
Suprasolicitare și auto-susținere
Internetul permite intoxicarea publicului-țintă cu un volum foarte mare de informație care depășește capacitatea persoanelor de a discerne între adevăr și minciună. Suprasolicitarea cu informație reduce capacitatea individului de a utiliza gândirea critică, vulnerabilizându-l și conducându-l astfel spre acceptarea mesajului propagandistic.
Pentru a fi credibilă, propaganda trebuie să fie verificabilă. Un mesaj provenit de la o anumită sursă și transmis printr-un anumit flux trebuie să fie susținut prin mesaje asemănătoare provenite de la surse virtuale diferite și transmise prin alte fluxuri controlate, care ajung la același public-țintă. Iluzia veridicității este indusă exact de această impresie de diversitate și de aparenta posibilitate de a alege sursa de informare.
Conștientizare versus propagandă
La fel ca dezinformarea, propaganda reprezintă unul din instrumentele războiului informațional. Folosindu-se de mediul virtual, efectul social al propagandei este multiplicat, aceasta putând cuprinde rapid grupuri mari de oameni și putând influența astfel o societate în întregul său.
Diminuarea efectelor negative ale propagandei necesită conștientizarea cu privire la pericolul pe care aceasta îl presupune, dar și crearea unor mecanisme de recunoaștere și de diminuare a efectelor sale. Următorul pas îl constituie încurajarea gândirii critice și reflexive, la nivel de individ, de organizație și de societate, ceea ce va determina creșterea nivelului culturii de securitate.
La fel ca în cazul propagandei, un motor al transmiterii mesajului de conștientizare (awareness) îl constituie media. De la articole în presa scrisă, până la produse media complexe, acțiunile de conștientizare folosesc toate instrumentele de transmitere a mesajelor. Prin intermediul internetului, mesajele de conștientizare sunt transmise eficient și direct către toți cetățenii. Tehnologia actuală permite conceperea și transmiterea mesajelor de conștientizare în forme variate, rapid și personalizat în funcție de caracteristicile, tipul de activitate și nevoile beneficiarului.
Pentru a fi eficient, mesajul de conștientizare trebuie să rămână simplu și să folosească un limbaj accesibil. Spre deosebire de mesajul propagandistic, cel de conștientizare este pregnant și obiectiv, iar scopul său este de a fi corect înțeles, nu de a fi acceptat și asimilat în mod irațional.
Discursul cu scop de conștientizare nu este conceput pentru a stârni emoții, ci se adresează rațiunii. Pentru a fi corect înțeleasă și asimilată, informația transmisă trebuie limitată la un minim care să fie util beneficiarului. Orice divagație poate diminua eficiența acțiunii de conștientizare. Activitățile de conștientizare sunt acțiuni oficiale, asumate de autorități și instituții publice și au scopul de a educa populația cu privire la vulnerabilități, riscuri și amenințări la adresa securității naționale, instituționale sau personale.
Dacă propaganda are ca obiectiv principal influențarea factorului decizional în direcția dorită de inițiator și indirect instaurarea haosului social, activitățile de conștientizare sunt chiar opusul noțiunii de post-adevăr, beneficiarul fiind prevenit cu privire la efectele negative ale unor reacții sau decizii luate pe fondul emoțiilor și la importanța adoptării unui comportament rațional, în spiritul legii.
Abstract
Propaganda is more and more visible due to the technological advances. Media has become the most efficient engine of propaganda because of its high level of accessibility and great power of persuasion. Nowadays, anyone can assume any virtual identity, conceive and disseminate false information through the online media with minimum costs. News and social platforms available on the Internet allow propaganda actions to be targeted and personalized. The social effect of online propaganda is multiplied and influences the whole society in the sense desired by the initiator.
Autor: Mihai Țeican
