Nu există o linie de demarcație clară între dependenți și restul oamenilor. Suntem la un produs sau la o experiență distanță de a dezvolta propriile dependențe, iar circumstanțele specifice epocii digitale facilitează apariția dependențelor mai mult decât orice. Prin aceste afirmații Adam Alter captează atenția cititorului încă de la începutul volumului „Irezistibil. Dependența de tehnologie și afacerile din spatele ei“.
Comportamentul uman este influențat într-o anumită măsură de o succesiune de calcule reflexive referitoare la costuri și beneficii, calcule care stabilesc dacă o acțiune va fi efectuată o dată, de o sută de ori sau deloc. Atunci când beneficiile sunt cu mult mai mari decât costurile, este dificil să te abții să repeți acțiunea, cu atât mai mult cu cât atinge sensibilitățile potrivite. „Irezistibil“ prezintă creșterea incidenței obiceiurilor care provoacă dependență, analizează cum apar, cine le concepe sau trucurile psihologice care le fac atât de atractive. Autorul arată cum se pot diminua efectele nocive ale acestor adicții periculoase, precum și reorientarea mecanismelor care le declanșează în scopuri benefice.
Un comportament de tip dependent presupune șase ingrediente: obiective fascinante aparent realizabile; feedback pozitiv irezistibil și imprevizibil; sarcini care devin progresiv mai dificile în timp; tensiuni nerezolvate care impun soluționări; conexiuni sociale puternice. Chiar dacă sunt diverse, obiceiurile care dau dependență conțin cel puțin unul dintre aceste șase elemente. Acestea sunt nocive pentru că se extind și elimină alte preocupări esențiale, de la muncă și joacă, până la igiena de bază și interacțiunile sociale fizice.
Ce este nomofobia
Cartea prezintă numeroase exemple și relatări din experiența unor persoane sau companii, experimente realizate de oameni de știință sau experți, precum și statistici. Ca modalitate de expunere, autorul face adesea conexiuni între astfel de relatări și prezintă cititorului concluziile rezultate.
De exemplu, Adam Alter aduce în atenție aplicația „Moment“, creată de Kevin Holesh, plecând de la premisa că oamenii nu petrec suficient timp cu familiile lor din cauza tehnologiei. Aplicația contorizează timpul petrecut utilizând smartphone-uri. Statisticile prezentate au arătat că, în medie, timpul de folosire a acestor dispozitive inteligente este de 3 ore pe zi. Nevoia de a le folosi este resimțită de aproximativ 49 de ori pe zi. Raportate la speranța medie de viață a unui om, cifrele cumulează aproximativ 11 ani. Cercetătorii au consacrat termenul „nomofobie“ (no mobile phobia) pentru a descrie frica de a nu avea acces la telefonul mobil.
Autorul compară fascinația pe care o exercită tehnologia actuală cu cea pe care a exercitat-o cercetarea efectelor cocainei asupra neuropsihiatrului Sigismund Freud, fondator al psihanalizei și asupra chimistului din armata confederată John Pemberton. Adam Alter consideră că oamenii sunt dispuși să treacă cu vederea dezavantajele tehnologiei datorită numeroaselor beneficii aparente, dezvoltând astfel noi tipuri de obsesii, vicii și dependențe.
Dependența de internet – o tulburare clinică?
Kimberly Young, psiholog la un spital regional din Bedford, Pennsylvania, a consacrat, în 1995, expresia „dependență de internet“, iar în 2010 a inaugurat primul centru pentru tratarea dependenței de internet – reSTART. Potrivit acesteia, prieteniile care se stabilesc în mediul online și care dau dependență nu sunt periculoase din cauza a ceea ce ne oferă, ci din cauza lucrurilor pe care nu ni le pot oferi: ocazia de a învăța și de a trăi interacțiunea directă și empatia.
China a fost prima țară care a declarat dependența de internet drept o tulburare clinică, considerând-o „cea mai mare amenințare pentru sănătatea publică“ în rândul populației adolescente. Peste 400 de centre de tratament sunt destinate acestei afecțiuni în statul chinez. Conform psihiatrilor chinezi, ceea ce „îi trimite la pierzanie“ pe dependenții de internet este concluzia că lumea digitală este superioară celei reale, deoarece atunci când se simt singuri și epuizați, pot recurge la o resursă nelimitată pentru companie și evadare. Ei ajung în această situație în lipsa prietenilor reali și din nevoia naturală a omului de socializare, iar mediul online face ca acest lucru să se obțină mai repede și mai simplu. Cea de-a cincea ediție a Manualului de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale include în prezent și dependența de internet. Există peste 200 de lucrări științifice cu această temă, iar Asociația Americană pentru Psihiatrie a ales să o menționeze sumar în anexa manualului.
Autorul cărții „Irezistibil“ nu indică drept soluție tratarea medicamentoasă, ci modificarea stilului de viață al indivizilor, atât în societate, cât și la nivel restrâns. Metoda funcționează pentru că îi motivează pe oameni să se schimbe și le oferă senzația că dețin controlul asupra procesului. Potrivit teoriei propriei determinări, oamenii sunt în mod natural proactivi, mai ales când un comportament activează una dintre cele trei nevoi umane de bază: autonomie, asemănare, competență. Această teorie demonstrează cât este de important să creăm tipul potrivit de mediu, indiferent dacă vrem să promovăm sau să descurajăm un comportament. Secretul indicat de Adam Alter este să înțelegem cum diferite elemente ale mediului (stimulentele financiare și obstacolele fizice) modelează motivația.
Exemplul indicat în acest sens este dispozitivul „Realism“, lansat de The Company of Others, în 2014. „Realism“ a fost creat pentru a trata dependența de iPhone și este un simplu cadru de plastic care arată ca un smartphone fără ecran. Acesta este un substitut care prezintă multe din proprietățile fizice ale smartphone-ului oferind feedbackul specific acțiunii de a ține în mână și de a folosi un iPhone. Cu toate acestea, autorul consideră că pe termen lung scopul este ca aceste obiceiuri compulsive să dispară, nu să fie înlocuite de altele. Piesa care lipsește din ansamblul tratamentului este reconfigurarea mediului propriu, în așa fel încât tentațiile să dispară. Aceasta este ideea din spatele tehnicii „arhitecturii comportamentale“. Arhitecții comportamentali inteligenți proiectează medii lipsite de tentații și înțeleg cum să facă mai puțin atrăgătoare tentațiile inevitabile.
Dependența creată de rețelele de socializare
Pentru a deveni dependenți, indivizilor li se oferă doze mici de feedback. Factorul de adicție la aplicații precum Facebook sau Instagram este acela că fiecare activitate postată atrage sau nu aprecieri, redistribuiri și comentarii. Adam Alter numește acest lucru „feedback social“ și încearcă să explice mecanismul din spatele aplicațiilor: oamenii nu sunt niciodată cu adevărat siguri de valoarea lor atunci când se raportează la dimensiuni ce nu pot fi măsurate. Unii sunt mai preocupați de feedback decât alții, dar fiind ființe sociale, nu pot ignora complet ceea ce cred alții despre ei. Mai mult decât orice, feedback-ul inconsecvent le provoacă neliniște, iar Facebook și Instagram se încadrează în această categorie.
De asemenea, oamenii sunt foarte sensibili la feedback negativ. Suntem mai predispuși să ne amintim evenimente neplăcute din trecut decât să ne bucurăm de aprecierile recente. În cadrul rețelelor de socializare, acesta îi poate afecta atât de tare pe unii utilizatori, încât aceștia realizează sute de fotografii înainte de a alege una pe care să o posteze. Acest comportament compulsiv trădează nesiguranța și îi face pe oameni dependenți de aprecieri și aprobare socială. Confirmarea socială este un indicator care îi arată individului că aparține unui grup de oameni care gândesc similar. Atunci când indivizii sunt privați de aceste legături, percep o durere intensă, care, în mod extrem, poate fi asociată unei „condamnări la moarte socială“. De asemenea, situațiile de excludere socială reprezintă unele dintre cele mai severe pedepse pe care un individ le poate primi.
Aprecierile au devenit atât de valoroase, încât au condus la apariția „Lovematically“, o aplicație creată de Rameet Chawla pentru a aprecia fiecare imagine care apărea în fluxul de noutăți al utilizatorilor. Adam Alter face o analogie între aprecieri și „cocaina digitală“.
Amnezia digitală
Atunci când ne bazăm foarte mult pe tehnologie și apelăm tot mai rar la propria memorie, ajungem la un fenomen cunoscut sub numele „amnezie digitală“. Cei mai mulți utilizatori de smartphone-uri stochează în memoria gadgeturilor toate infomațiile de care au nevoie în viața de zi cu zi: numere de telefon, adrese, parole, liste de cumpărături etc.
Mai mult, majoritatea caută pe internet răspunsurile la dilemele pe care le au, înainte de a încerca măcar să se gândească pe cont propriu. Interacțiunile sociale sunt astfel diluate, există mai mult loc pentru producții de-a gata și mai puțin loc pentru imaginație, explorare și chiar interacțiune umană.
Realitatea virtuală/ VR
„Irezistibil“ atrage atenția și asupra pericolului tehnologiilor de tip realitate virtuală (VR – virtual reality), domeniu care se află încă în stadiu incipient, dar în curs de dezvoltare. Aceste tehnologii pot oferi utilizatorului feedback multisenzorial, inclusiv tactil, auditiv și olfactiv. Într-un articol scris pentru cotidianul The Guardian, autorul specializat în tehnologii Stuart Dredge a subliniat că deja facem eforturi pentru a ne concentra atenția asupra prietenilor și familiei. Dacă smartphone-urile și tabletele ne îndepărtează de interacțiunea cu lumea reală, cum ne vom descurca odată ce vom ajunge față în față cu dispozitivele VR? Steve Kotler, jurnalist și autor premiat a scris pentru revista Forbes că realitatea virtuală ar putea să devină următorul drog puternic, un fel de „heroină legală“.
Gamificarea (gamification)
Volumul expune și o modalitate interesantă prin care se pot aborda dependențele comportamentale, alta decât eliminarea, și anume gamificarea. Această modalitate presupune transformarea în joc a unei experiențe care nu are legătură cu jocurile. Programatorul Nick Pelling este cel care a consacrat termenul, în anul 2002. Oamenii sunt mai predispuși să facă ceea ce trebuie dacă se întâmplă să fie și distractiv. Autorul oferă exemplul agenției de publicitate, DDB Stockholm, care, în 2009, a coordonat o campanie online pentru Volkswagen, plecând de la Teoria Distracției. Pentru a evidenția cum se poate schimba modul în care oamenii acționează atunci, DDB a lansat o serie de experimente prin tot orașul Stockholm, fiecare dintre acestea transformând în joc un comportament care de altfel era banal. De exemplu, treptele scării fixe de acces într-o stație de metrou au fost acoperite cu un material care imita clapele unui pian. Dedesubt au fost amplasați senzori care, la atingere, produceau sunete specifice pianului. Rezultatul a fost creșterea cu 66% a numărului celor care au ales să folosească scara fixă în locul celei rulante.
Volumul „Irezistibil. Dependența de tehnologie și afacerile din spatele ei“, semnat de Adam Alter (Titlul original: „Irresistible: The rise of addictive technology and the business of keeping us hooked“), a fost publicat în România de editura Publica, în traducerea Emiliei Vasilia.
Adam Alter este profesor asociat al catedrei de Marketing și Psihologie de la Universitatea din New York. El fost inclus în clasamentul Poets and Quants al „celor mai buni 40 de profesori din lume care predau în școli de afaceri și au mai puțin de 40 de ani“. Este, de asemenea, autorul cărții „Roz tranchilizant“, un bestseller New York Times despre forțele care conturează felul în care gândim, simțim și ne comportăm. Este licențiat în psihologie la Universitatea New South Wales și a obținut un master și un doctorat în psihologie la Universitatea Princeton. A scris pentru New York Times, New Yorker, Wired, Washington Post și The Atlantic.
Abstract
Half of the developed world is addicted to something, and that something is increasingly behaviour related to cyber connectivity. People are addicted to phone, e-mail, video games, the internet and other experiences offered by the rapid technological development and attractive design.
Our attitude towards addictive experiences is largely cultural, and if it overrides behavioral dependencies, social ties between individuals can be stronger and offer a true quality experience.
Autor: Adelina Elena Andrei
