Într-o societate în care schimbarea rapidă a devenit o constantă, singura modalitate de a ţine pasul cu transformările continue ale lumii prezente este de a fi, în mod anticipativ, înaintea acestora. Serviciile de informaţii se află în situaţia de a regândi strategiile de abordare a activităţii de intelligence într-o manieră pro-activă, capabilă să răspundă ameninţărilor asimetrice actuale care vin tot mai mult din spaţiul cibernetic (atacurile informatice asupra infrastructurilor critice, spionajul IT, cyber-terorismul).
Profilul ofiţerului de informaţii impune, neîndoielnic, existenţa unor abilităţi digitale. În locul lui Homo Sapiens începe să se prefigureze noul Homo Digitalis, iar culegerea de informaţii capătă alte nuanţe, sub influenţa unui nou tip de date, din zona cyber.
Conectivitatea aproape neîntreruptă a utilizatorilor de Internet relevă informaţii importante despre aceştia, aşa-numitele metadate, colectate sistematic de platformele online, cei vizaţi dându-și acordul fără de care nu pot accesa lumea virtuală. Nu doar proprietarii reţelelor de socializare obţin acces la atâtea date aparent banale, dar foarte personale (preferinţele virtuale ale utilizatorilor pentru care sunt oferite soluţii personalizate). Aceste metadate pot fi obținute şi de acei Homo Digitalis care vor putea accesa matricea din spatele platformelor de socializare pentru a vedea dincolo de mesajele „criptate integral” legăturile dintre indivizi, aplicaţiile cele mai accesate, locaţiile vizitate, transferurile bancare efectuate, într-un cuvânt, rutina zilnică al fiecăruia dintre noi.
Atunci când relaţiile umane sunt înlocuite tot mai frecvent de cele virtuale, rolul factorului uman în culegerea de informaţii capătă noi valenţe, în contextul apariţiei unei noi resurse informaţionale, cunoscută sub denumirea de Big Data. Termenul se referă la acele seturi de date a căror extragere, gestionare şi analiză nu se poate realiza prin metode tradiţionale, din cauza volumului enorm şi a fost dezvoltat de analistul din domeniul industrial Doug Laney. La începutul anilor 2000, acesta a descris Big Data prin cei 3 V: volum, viteză, varietate. Ulterior, a mai ataşat termenului alte două caracteristici: veracitate şi valoare.
Paradoxul Big Data
La dezvoltarea exponențială a Big Data a contribuit și Internetului lucrurilor (Internet of Things/ IoT), care ne-a legat de obiectele care ne înconjoară într-o reţea complexă de oameni și mașini şi a dezvăluit noi informații despre acţiunile noastre. Sintagma „nu eşti online, nu exişti” exprimă un adevăr mai profund decât pare la prima vedere, cu referire la izolarea socială creată de offline. Paradoxal, aceasta din urmă este și cea mai sigură metodă de protecţie a persoanelor şi datelor.
În prezent, Big Data reprezintă o provocare, având în vedere nu doar volumul datelor şi formatele diferite ale acestora (date structurate şi nestructurate), ci şi dificultăţile în stocarea şi procesarea acestora. De asemenea, putem privi Big Data ca pe o amenințare din cauza riscurilor de securitate, a problemei confidenţialităţii sau a deficitului de profesionişti în domeniu. În absenţa unei analize specifice şi a interpretării rezultatelor obţinute, Big Data nu poate aduce plus-valoare niciunei organizaţii.
Capacitatea de analiză Big Data a devenit, astfel, un deziderat al organizaţiilor de intelligence, care nu poate fi atins în lipsa unui instrumentar tehnologic specific (instrumente şi aplicaţii de extragere, prelucrare şi analiză de date, respectiv anticipare a unor tendinţe şi fenomene) şi a unor abilităţi digitale, dar şi analitice pe măsură. Profilul specialiştilor în ştiinţa datelor trebuie să includă: gândire critică, capacitate de cercetare, atenţie la detalii, curiozitate, creativitate şi tenacitate, dorinţă de perfecționare a abilităţilor tehnice în ritmul transformărilor din domeniu, capacitate de decizie şi previzionare şi abilităţi de comunicare.
Potrivit experţilor IoT, în viitor se preconizează creşterea volumului de date şi migrarea acestora către zona cloud, disponibilitatea unor date în timp real, diversificarea tehnologiei de analiză Big Data şi a inteligenţei artificiale, creşterea cererii de analişti de date precum şi apariţia riscurilor la adresa securităţii datelor stocate.
Analiza Big Data va schimba, cu siguranţă, modul în care vor funcţiona serviciile de informaţii și vor aduce provocări atât în plan organizaţional, cât şi în cel al resursei umane. Flexibilitatea şi adaptabilitatea sunt factorii-cheie de care vor depinde succesele operaţionale viitoare.
Abstract
The fast-spreading of Internet, including the Internet of Things, has connected people from all over the world, creating a huge network and huge amounts of interrelated data. All the available information, visible or not, has grown into the so-called Big Data, which became a new challenge for the intelligence community, as well as a threat to traditional analytical methods. The answer is Big Data analytics, with a skilled workforce and specialized software tools and applications, in order to find patterns, trends and, eventually, the best solutions to strategic issues.
Autor: Iuliana Călin
