Intelligence în Societatea cunoașterii

Termenul de „societate a cunoaşterii” (Sabău, 2001) nu este nou. El a fost inventat în anii 1970, în contextul entuziasmului legat de apariţia societăţii post-industriale, pentru a sublinia semnificaţia sporită a cunoaşterii ştiinţifice pentru economie şi societate, nu numai în sine, ci şi ca factor de evidenţiere a raţionalităţii tehnocratice…
Vezi articol
Share

Intelligence și decizie

„Intelligence se referă la informația care este colectată și rafinată pentru a sprijini decidenții politici în procesul de fundamentare a deciziilor” – Mark Lowenthal, fost director-adjunct pentru analiză din cadrul CIA Într-o lume guvernată de riscuri asimetrice şi incertitudini multiple, principala provocare privind optimizarea relaţiei furnizor de intelligence – consumator…
Vezi articol
Share

Relaționarea cu beneficiari de Intelligence în noua paradigmă. De la tirania hârtiei spre libertatea din wiki

„Warning is like love – it takes two to make it” – Sherman Kent Influenţa implementării noilor tehnologii (colaborative) în analiza de intelligence este majoră atât din perspectiva capacităţii crescute de reacţie rapidă şi de activare a unor sisteme de alertă timpurie, cât şi din perspectiva relaţionării cu factorii de…
Vezi articol
Share

Etica analizei informaţiilor

„Cei care au obiective predeterminate produc propagandă. Cei al căror scop unic este să reflecteze realitatea produc informaţie”, Harvey Molotoch Dependenţa deciziilor de caracteristicile produselor analitice pe care se fundamentează propulsează, aparent, etica analizei informaţiilor în topul preocupărilor profesioniştilor în domeniu. În realitate, dilemele etice constituie, adesea, o coordonată ignorată…
Vezi articol
Share

Aristotelic vs. non-aristotelic în analiza de informaţii

Articolul de faţă îşi propune să ofere o nouă perspectivă asupra activităţii de analiză a informaţiilor, prin punerea în antiteză a două sisteme de gândire, cel aristotelic – bazat pe conceptele teoretice ale marelui filosof grec Aristotel – şi cel non-aristotelic, al cărui protagonist este Alfred Korzybski, fondatorul semanticii generale.…
Vezi articol
Share

Provocări analitice – metode și tehnici de investigare a viitorului

Dacă, din perspectiva activităţii sau a structurilor, istoria intelligence-ului este milenară, ca demers ştiinţific de cunoaştere rămâne un domeniu fragil şi eclectic. În raporturile dintre intelligence şi epistemologie, la peste o jumătate de secol de la debutul abordărilor ştiinţifice în materie – momentul originar fiind considerat 1949, anul apariţiei lucrării…
Vezi articol
Share

Beneficiile golurilor structurale în rețelele sociale, evidențiate în teoria lui Ronald Burt

Motto: “Everything is interconnected”, biological and social existence, economy and religion have common links. Barabasi, 2003 Analiza reţelelor sociale. Precizări conceptuale Reţeaua socială este o reprezentare a relaţiilor dintre indivizii care o compun şi indică modul în care aceştia sunt conectaţi – prin variate grade de familiaritate socială – începând…
Vezi articol
Share