Pentru a putea înțelege în profunzime cazul cetățeanului român care a ajuns în stadiul planificării unui act terorist, dejucat de Serviciul Român de Informații – Brigada Antiteroristă, este necesară suprapunerea acțiunilor acestuia peste etapele specifice procesului de radicalizare, prezentate în continuare. La nivel individual, procesul de radicalizare presupune aderarea la un crez sau la o narațiune care identifică alți indivizi sau grupuri ca „dușmani” și justifică exercitarea violenței împotriva lor. Deși există dezbatere între experți, de regulă acestui proces i-au fost atribuite 4 etape.
În prima etapă, de pre-radicalizare, se manifestă premisele radicalizării. Mai exact, istoricul și experiențele de viață ale unui individ, legate de origine, religie, rasă, educație, traume, frustrări personale, crize identitare, lipsuri, expunere la violențe, presiunea familiei sau a anturajului etc., creează premisele unor alegeri greșite. Factorii enunțați stau la baza trecerii la următoarea etapă, cea a auto-identificării. Deja vulnerabil și predispus să devieze de la normal, individul se identifică cu o cauză, o ideologie, un segment social etc. Odată inițiată auto-identificarea, persoana începe să-și modifice stilul de viață, preocupările, cercul relațional, fiind atrasă de mediile sau oamenii care îi împărtășesc ideile. Odată descoperit “crezul” pe care îl căuta, individul şi-l însușește cu multă convingere. În general, în această etapă a îndoctrinării, persoana dezvoltă o profundă intoleranță față de cei care nu îi aprobă viziunea și ajunge să-şi construiască o identitate nouă, însoțită adesea și de adoptarea unui alias potrivit ideologiei alese, schimbarea stilului vestimentar etc.
Individul radicalizat este pregătit, acum, pentru ultima etapă, respectiv faza acțională. Radicalizatul ajunge să perceapă implicarea în acţiuni teroriste nu doar ca pe o posibilitate, ci ca pe o datorie. Astfel, executarea unui atac devine pentru acesta un scop primordial, pentru care merită să sacrifice orice.
O radicalizare autohtonă
În 2006, demersurile informative ale SRI au relevat o situație fără precedent pentru istoria de după ‘89 a activității antiteroriste din România: arestarea și condamnarea unui cetățean român, aflat într-un stadiu avansat de radicalizare, pentru tentativa de a comite un act terorist. Florin Ioan Lesch, născut pe data de 27 iulie 1978, în Lugoj, își alesese pseudonimul Aynan Hassan Abger, în urma convertirii la religia islamică, la sfârșitul anilor ’90.
Scopul său era retragerea României din eforturile Coaliției Internaționale în Irak și Afganistan pe linie de luptă antiteroristă. Florin Lesch intenționa să detoneze un dispozitiv explozibil improvizat în campusul universitar din Timișoara. Disimulat sub bancheta din spate a unui autoturism, dispozitivul era compus din 2 butelii de gaz și un detonator la distanță. Florin Lesch a fost arestat de autorități pe 26 iunie 2006, în Buziaş, judeţul Timişoara, în timp ce se deplasa spre locul în care urma să detoneze dispozitivul.
Pre-radicalizarea
Cunoscut ca „Teroristul în Șlapi” sau „Teroristul Butelie”, Florin Ioan Lesch primise o condamnare cu suspendare, în anul 1992, pentru încercarea de a trece fraudulos frontiera României. Contextul internațional de la începutul noului mileniu, sprijinul acordat NATO înaintea aderării și participarea României la misiuni externe sunt alte elemente care au putut avea o influență în etapa pre-radicalizării.
România acorda sprijin coaliției internaționale împotriva terorismului, inițiată de SUA după atentatele de la 11 septembrie 2001, înainte de a deveni membru NATO, în martie 2004. Din 2001, Armata Română primise aprobarea Parlamentului de a participa la misiunea ISAF din Afganistan, condusă de NATO, iar din 2003 forțele române executau misiuni în cadrul Coaliției „Iraqi Freedom”.
Auto-identificarea
Florin Lesch a intrat în atenția SRI începând cu anul 2004, fiind suspectat că ar avea legături cu exponenți ai unor organizații islamice fundamentaliste din Orientul Mijlociu, printre care și Frăția Musulmană. Organizaţia islamică sunnită, fondată în Egipt în anul 1928 de către Hassan al-Banna, folosea sloganul „Islamul este soluția”. Frăția urmărea instaurarea Sharia în acest stat.
În discuțiile cu apropiații, Florin Lesch se declarase susținător al „războiului sfânt” și condamnase orientarea externă a României. În mediul online, românul folosea numele unui fost soldat în cea de-a VII-a Brigadă a Armatei Islamice Bosniace, Aynan Hassan Abger. Lesch a trimis mesaje unor televiziuni autohtone, dar și din străinătate (precum CNN și Al-Jazeera), prin care ameninţa că va efectua atacuri teroriste în România și solicita retragerea trupelor române din Irak și Afganistan.
Îndoctrinarea
În 2006, acesta și-a exprimat, în cercul de apropiaţi, devotamentul față de religia islamică și dorința puternică de a pedepsi România, oferind detaliile unui atac terorist la Timișoara. Site-ul www.opiniatimisoarei.ro prezenta, în exclusivitate, într-un articol publicat pe 22 decembrie 2012, fragmente din declarațiile care au contribuit la incriminarea lui Lesch. În discuție sunt precizate inclusiv locul atentatului și metoda folosită: „Zona studenţilor. Centrul (…) Trebuie o maşină, imediat cumpăr (…) 150 de euro (…) O duc şi o las acolo, plin. O să fie cadoul meu pentru ROMÂNIA (…) Ce punem înăuntru? O surpriză mare. Dacă ROMÂNIA la data de 30.08 nu este ţara care trebuie să fie (…), pedeapsa se va bate asupra lor. Fără milă (…)”.
În amenințarea lui Lesch sunt prezentate și condițiile care ar putea preveni atentatul, respectiv rechemarea militarilor români din teatrele de operațiuni și retragerea sprijinului acordat coaliției internaționale împotriva terorismului.
Faza acțională
În baza consultării unor schițe în mediul online, Lesch a improvizat un dispozitiv exploziv, alcătuit din două recipiente cu gaz metan sub presiune (butelii folosite în gospodărie) și un mecanism de declanșare compus dintr-un telefon mobil atașat la un aprinzător electric de gaz.
Pe 26 iunie 2006, Florin Ioan Lesch a fost oprit în trafic în cadrul unei operațiuni la care au participat reprezentanți ai Brigăzii Antiteroriste, ai Ministerului de Interne și procurori DIICOT. Suspectul se afla la doar 35 km distanță de Timișoara, orașul în care intenționa să își pună planul în practică.
În cursul anchetei, procurorii DIICOT au declanșat dispozitivul, constatând că acesta era funcțional și, în cazul detonării într-un spațiu public, capabil să provoace numeroase victime și pagube materiale.
Condamnarea
Pe parcursul procesului de judecată, dar și în detenție, Florin Lesch a negat complet faptele de care a fost acuzat, susținând că este nevinovat și justificând existența dispozitivului exploziv improvizat prin faptul că dorea să schimbe sistemul de alimentare al autoturismului.
La 15 noiembrie 2007, Florin Ioan Lesch a fost condamnat definitiv la 12 ani de închisoare pentru acte de terorism. În încercarea de a se dezice de trecut și pentru a facilita obținerea măsurii de eliberare condiționată din partea judecătorilor, Lesch și-a schimbat numele pe cale administrativă în Florin Ioan Schneider.
Abstract
Radicalization is the most widespread cause of affiliation to terrorist organizations. In 2006, the Counter-Terrorism Unit within the Romanian Intelligence Service prevented a terrorist attack with an improvised explosive device hidden in a vehicle which was set to go off in a student campus in Timişoara. Florin Ioan Lesch underwent radicalization in the late ’90s. He became a follower of a series of Middle East active terrorist organizations and opposed the CT efforts of Romania as a member of the International Coalition in Afghanistan and Iraq.
Autori: Matei Trofin și Andrei Tache
