Dinamica dezvoltării tehnologice dintre actorii publici și cei privați a suferit o mutație semnificativă în ultimii douăzeci de ani. Principalii actori care au inițiat dezvoltarea tehnologică au fost instituțiile guvernamentale, cu precădere laboratoarele ce deserveau ca misiune creșterea competitivității statelor de apartenență. Astăzi, instituțiile publice sunt cu precădere beneficiare, dezvoltarea tehnologică fiind apanajul sectorului privat, inclusiv personalizarea și adaptarea funcționalităților potrivit nevoilor fiecărui actor.
Limbajul digital a devenit un limbaj distinct folosit în mod extins: astăzi nu mai cerem numărul de telefon și adresa, ci numărul de VTC și adresa de e-mail prin care putem vehicula informații în sisteme protejate, clasificate.
Tehnologia, motor al schimbării și reformei organizaționale
În contextul acestei dinamici diferențiate, începând cu 2011, Serviciul Român de Informații a cunoscut un proces intensiv de tehnologizare și digitalizare, subsumat unei noi viziuni strategice, intitulată „SRI în era informațională”. Nișa de oportunitate valorificată în acest scop a fost tocmai schimbul de generații și procesul de „întinerire” prin care a trecut instituția, apetența pentru tehnologie fiind mai degrabă intrinsecă generațiilor noi, însă cu un puternic efect de contagiune.
Instrumentalizarea digitalizării
Creșterea performanței prin integrarea noilor tehnologii în toate etapele procesului de intelligence, dar nu numai, a fost scopul principal al unei reforme instituționale profunde și o condiție sine qua non a viabilității instituționale, într-un context de securitate marcat de impredictibilitatea și volatilitatea factorilor de risc. Centralizarea resurselor, asigurarea monitorizării și a posibilității de intervenție la distanță, facilitarea și scurtarea timpilor de accesare a informației sunt doar câteva elemente care evidențiază conotația de instrumentalizare a digitalizării în Serviciul Român de Informații. Operaționalizarea continuă de noi soluții IT&C și preocupările de actualizare a celor anterioare sunt utilizate ca o resursă de sine stătătoare în angrenajul operațional. Această valență se manifestă deopotrivă vizavi de elementele de risc la adresa securității naționale și de furnizorii de tehnologie din zona privată în continuă dezvoltare.
Procesele interne și activitățile operaționale care au fost marcate într-o oarecare măsură de digitalizare au denotat, în termeni generali, o creștere a eficienței. Odată cu trecerea timpului și extinderea sferei de aplicabilitate, acestea au condus la afirmarea implicită a digitalizării drept un element intrinsec instituțional și indispensabil pentru statutul de organizație modernă. Tehnologia în Serviciul Român de Informații se adresează tuturor angajaților, indiferent de activitatea pe care o desfășoară, fiind parte din procesele operaționale, din dinamica culturii organizaționale și din procesele de integrare a beneficiilor și adaptare pentru gestionarea vulnerabilităților generate de digitalizare, un trend al administrațiilor publice, răspândit la nivel global.
Integrarea instrumentelor informatice în activitatea curentă a condus la îndeplinirea unor standarde de performanță profesională, general valabile în comunitatea de intelligence europeană, contribuind astfel la consolidarea poziției SRI de membru cu drepturi depline în diverse formate de cooperare partenerială și la recunoașterea capabilităților din această arie. Provocarea constantă a experților IT&C a fost și va rămâne aceea de a reduce cât mai mult posibil rezistența la schimbare, de a facilita acceptarea tehnologiei la nivelul utilizatorilor și de a eficientiza modul de accesare în scopul maximizării rezultatelor.
Garant al securității
Implementarea facilităților digitale și permanenta lor modernizare a atras după sine și creșterea nivelului de securizare a informației prin tehnologii de criptare și sisteme de comunicații securizate, dar și instrumente de analiză, raportare și răspuns coordonat în situația unor incidente, toate contribuind în cele din urmă la adaptarea permanentă a strategiilor de securitate.
Nivelul de reziliență digitală rezultat permite îndeplinirea fără sincope a misiunii organizaționale, chiar și în contextul amenințărilor emergente.
Tehnologia ca avantaj competitiv în intelligence
Prin procese operaționale ne referim la întreaga activitate a SRI. Aceasta este construită în jurul unui nucleu format din totalitatea operațiunilor care vizează riscuri și amenințări de securitate națională. De asemenea, pe traiectoriile din jurul nucleului există o multitudine de „electroni”, particule care susțin dinamica nucleului și creează interconectări. Aceste elemente eficientizează sau chiar deschid noi posibilități pentru implementarea activităților de asigurare a securității naționale, iar printre acestea se numără și soluțiile IT&C.
Serviciul Român de Informații a implementat în ultimul deceniu o arhitectură tehnologică de bază, accesibilă tuturor angajaților, pe care o modernizează constant și în care integrează noi funcționalități, pentru nevoi și evoluții firești sau specifice, cu ajutorul machine learning (ML), artificial intelligence (AI), robotic process automation (RPA), edge computing, realitate virtuală și augmentată și a altor tehnologii emergente.
Liant al capabilităților clasice
Serviciul Român de Informații se află în topul autorităților din România în ceea ce privește digitalizarea și integrarea tehnologiilor emergente ale fiecărui moment de evoluție în activitatea curentă. Astfel, deși cultura organizațională este influențată de însăși definiția actorilor din intelligence drept „servicii secrete”, dacă ne referim la integrarea tehnologiei, putem spune că Serviciul dă dovadă de o deschidere fără precedent.
Trecutul a demonstrat că acțiunea unilaterală limitează șansele de reușită în abordarea unor amenințări în continuă metamorfoză, motiv pentru care cooperarea operațională este esențială pentru analiza exhaustivă a contextelor de securitate. Asigurarea instrumentelor IT&C optime din punct de vedere operațional apare deci ca un facilitator al cooperării și comunicării în cadrul Comunității Naționale de Informații. SRI a exersat constant rolul de exemplu de bune practici și motor al digitalizării partenerilor instituționali de la nivel național. Investiții majore pentru furnizarea de suport tehnic și asistență de specialitate, în domeniul în care Serviciul este autoritate națională, au contribuit la asigurarea unui „limbaj comun” și consolidarea capabilităților de răspuns la dinamica factorilor de risc.
Un mediu unic de lucru
Deși integrarea tehnologiei în activitatea curentă a instituțiilor publice pare un deziderat firesc din perspectiva obiectelor organizaționale și a mediului extern în care acestea există, este esențial să privim către impactul pe care aceasta îl are și la nivel intern. Din experiența Serviciului Român de Informații, putem evidenția reducerea diferențelor dintre generații, tehnologia fiind o formă de limbaj comun, dezvoltarea unei culturi organizaționale apropiate de cea din mediul privat și asigurarea, astfel, a conectării la mediul național din România.
Mai mult, implementarea și operaționalizarea unor noi tehnologii în cadrul proceselor organizaționale interne au îmbunătățit calitatea vieții la locul de muncă, un reper important în pachetul de beneficii al angajaților și, implicit, un factor motivațional indirect.
Reversul medaliei…
Beneficiile noilor tehnologii sunt de necontestat la prima vedere, însă o evaluare comprehensivă trebuie să ia în calcul atât pericolele asociate, cât și oportunitățile care pot fi identificate în momentele de criză. Cele două idei au fost surprinse în literatura de specialitate sub umbrela conceptelor de reziliență și antifragilitate. Prezența celor două concepte pe agenda strategică este esențială în asigurarea securității naționale în contextul erei digitale. În 1973, C. S. Holling definea reziliența prin abilitatea sistemelor de a absorbi schimbarea și de a o integra în variabile specifice proceselor și parametrilor cunoscuți. Antifragilitatea reprezintă o continuare a rezilienței, fiind definită de Nicholas Nassim Taleb, în 2012, drept caracteristica unui sistem de a progresa în contexte volatile. Serviciul Român de Informații utilizează aceste concepte în gestionarea vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor generate de dezvoltarea tehnologică, prin asigurarea unui echilibru între menținerea stabilității stării de securitate și creșterea acesteia în contexte marcate de impredictibilitate.
Exemple de astfel de vulnerabilități sunt reprezentate de dependențele de tehnologie create de implementarea unor soluții IT&C moderne care substituie procese și resurse tradiționale, astfel că asigurarea unor măsuri de prevenire, reducere și eliminare a acestora a devenit o necesitate pentru performanță. Un risc emergent al dezvoltărilor tehnologice este reprezentat de accesibilitatea acestora și posibilitatea de utilizare de către toate categoriile de actori, inclusiv statali și non-statali cu interese contrare celor de securitate națională ale României și partenerilor săi. Astfel de riscuri cu potențial de a se transforma în amenințări au fost promovate de-a lungul timpului atât în comunitățile de intelligence, cât și în aria privată, un exemplu fiind notificarea companiei OpenAI care, împreună cu Microsoft, a identificat și închis cinci conturi pe platforma ChatGPT utilizate de actori statali asociați Chinei, Iranului, Coreei de Nord și Federației Ruse.
În cele din urmă, implementarea și utilizarea tehnologiilor la nivelul Serviciului Român de Informații rămâne în gestionarea specialiștilor, a experților din instituție dedicați misiunii de realizare a securității naționale.
Abstract
The technological development dynamics in the relation between state and corporate actors significantly changed over the last two decades. In order to increase states’ competitiveness, government institutions initiated technological developments. Today the accent shifted, as public institutions are the main beneficiary of the technological development promoted and taken over by private companies. Achieving increased performance by adopting the new technologies throughout the intelligence cycle was the main target of a wide institutional reform, required by the unpredictability and the volatility of the risks that define the security environment.
Autori: D.G. și G.C.
