Social vs. intelligence awareness
Conceptul de awareness a fost preluat din sfera socială, unde este asimilat cunoaşterii şi înţelegerii (în sensul conştientizării), de către indivizi, grupuri sau comunităţi, a evoluţiei realităţii înconjurătoare şi a transformărilor mediului în care trăiesc (situaţii, contexte, probleme sau fenomene cu impact existenţial), în baza unei informaţii sau a unei experienţe anterioare, ce implică vigilenţă în observare şi depistarea interferenţelor, la un nivel intuitiv (Cambridge Dictionary, 2015; Greenberg, 1996; Hartel, 1991).
Social awareness se aplică în toate sferele societăţii, de la drepturile omului şi cultură, până la învăţământ şi sănătate, accentul fiind pus pe informarea publicului larg despre anumite evoluţii de interes general, atât pentru a contribui la adoptarea celor mai bune decizii personale, cât şi pentru a sensibiliza conştiinţa publică în vederea unei implicări active în soluţionarea unor probleme de interes general (Comisia Europeană, 2015). Astfel, în viaţa publică se organizează seminarii, conferinţe şi expoziţii pe diverse teme de interes, se realizează materiale de informare (video, audio, postere) ori se lansează campanii de sensibilizare, atât în media clasice, cât şi în cele online (social media).
În domeniul securităţii, termenul, a cărei primă analogie poate fi regăsită în scrierile gânditorului chinez Sun Tzu, a fost folosit pentru prima dată de către Forţele Aeriene americane în timpul campaniilor din Coreea şi Vietnam (Watts, 2004). Din perspectivă contemporană, conceptul a fost preluat în diferite formule, după anii ‘90, cea mai frecventă fiind cea asimilată „conştientizării situaţionale”.
Awareness-ul a fost particularizat la nevoile de securitate, la setul de activităţi specifice derulate, la tipul de programe generate şi obiectivele vizate, la categoriile de informaţii lansate, devenind un domeniu distinct de studiu, centrat pe ansamblul elementelor cu potenţial de afectare a mediului de securitate, de importanţă majoră pentru decidenţii din structurile de securitate şi informaţii (Hartel, 1991). În activitatea de intelligence, awareness-ul generează beneficii atât în planul conturării unei viziuni de ansamblu asupra informaţiilor partajate între agenţii, cât şi al aportului de date care pot rula la nivelul acestora.
Awareness Intelligence are aplicabilitate preponderent în planificarea strategică, fiind, de cele mai multe ori, apanajul leadership-ului organizaţional şi al decidenţilor, cu menţiunea că, în cazul primei categorii, aceasta capătă valabilitate într-un anumit context, în timp ce, pentru a doua categorie, cea a decidenţilor, ea poate fi valorizată în contexte multiple.
Ca o particularitate, se distinge cyber situational awareness, ca o consecinţă a operaţiunilor de data mining, în situaţiile în care nu pot fi utilizate surse de informare din teren, din cauza riscurilor de securitate (este de notorietate faptul că operaţiunile NATO în conflictul din Libia au avut la bază date prelevate din social media, în lipsa unor resurse umane din teren).
Programe de awareness
Digitalizarea comunicării a condus la orientarea obiectivelor asumate public de serviciile de informaţii către zona de prevenţie prin awareness, dar şi către o interacţiune în timp real cu cei interesaţi de securitatea naţională, în principal prin sensibilizarea deţinătorilor de informaţii clasificate cu privire la riscurile la care sunt supuşi. Noile tehnologii permit, de asemenea, expunerea interactivă a unor măsuri de protecţie a informaţiilor clasificate, precum și un mod foarte direct de interacţiune cu agenţiile guvernamentale şi alte instituţii naţionale.
Utilizarea conceptului de awareness la nivel instituţional a avut ca rezultat implementarea, atât în segmentul civil, cât şi în cel de securitate, a unor programe dedicate conştientizării opiniei publice, respectiv a factorilor decizionali, cu privire la problemele şi aspectele ce necesită o soluţionare.
Dintre organismele civile, cu preocupări în sfera social awareness, se distinge Comisia Europeană, demersurile întreprinse fiind centrate pe conştientizarea publicului cu privire la problemele mediului înconjurător şi a identificării posibilelor soluţii ce necesită efort colectiv, respectiv pentru motivarea cetăţenilor în sensul unei participări directe la procesele democratice. De notorietate, în acest sens, sunt Platformele Colective de Conştientizare pentru Sustenabilitate şi Inovare Socială (Collective Awareness Platforms for Sustainability and Social Innovation/ CAPS), sisteme de Informaţii şi Tehnologia Comunicaţiilor (ICT) care susţin „efectul de reţea”, combinând navigarea în social media, elementele de cunoaştere prelevate şi date din mediile reale.
Experienţe internaţionale
În SUA, organizaţiile de securitate exploatează deja conceptul de awareness în cadrul unor programe educaţionale, bine fundamentate ştiintific, în format multimedia interactiv.
– Contracararea adversarilor – programul Thwarting the Enemy: Providing Counterintelligence & Threat Awareness to the Defense Industrial Base, al Serviciului de Apărare şi Securitate (Defense Security Service/ DSS), din cadrul Departamentului american de Apărare, în care dezvoltatorii şi contractorii de echipamente militare învaţă să conştientizeze potenţialele ameninţări vizând tehnologia de apărare şi să furnizeze suport contrainformativ în vederea securizării bazelor strategice.
– Educație contrainformativă – cursul Counterintelligence Awareness and Reporting Course for DoD Employees, promovat de Centrul de Excelenţă pentru Dezvoltarea Securităţii (Center for Development of Security Excellence/ CDSE), în care angajaţii din domeniul apărării asimilează metode de identificare a indicatorilor-cheie ai ameninţărilor lansate de entităţi străine de informaţii, precum şi ai ameninţărilor interne, învaţă să recunoască anomaliile şi tipurile de evenimente şi comportamente suspecte care necesită o raportare pe linie ierarhică.
– Ameninţări interne – cursul Insider Threat Awareness, promovat de CDSE şi dedicat identificării acelor comportamente suspecte şi activităţi asociate ameninţărilor interne, precum şi a cerinţelor necesare prezentării de raportări către palierul ierarhic superior.
– Programe de securitate – cursul Integrating CI and Threat Awareness into Your Security Program, promovat de CDSE şi dedicat dobandirii de cunoştinţe privind conştientizarea ameninţărilor interne şi a exigenţelor în materie de raportare ierarhică.
– Awareness de securitate naţională – programul Awareness of National Security Issues and Response (ANSIR), iniţiat de FBI şi constând în furnizarea altor agenţii guvernamentale de informaţii neclasificate privind ameninţările la adresa securităţii naţionale, în domeniile spionaj și contraspionaj, contraterorism, securitate cibernetică, protecţia infrastructurilor.
În Germania, la nivelul Oficiului Federal pentru Apărarea Constituţiei (Bundesamt für Verfassungsschutz – BfV), programele dedicate awareness vizează prevenirea şi combaterea formelor de extremism, dar şi a activităţilor de spionaj derulate împotriva mediului economic german, respectiv de recrutare (serviciul este interesat îndeosebi de informaticieni, jurişti, analişti pe probleme de islamism şi terorism islamist şi cunoscători de limbi străine).
Acestea sunt axate, în principal, pe campanii de informare în privinţa riscurilor aferente domeniilor enunţate şi constau, în principal, în: organizarea de expoziţii itinerante, editarea de broşuri şi pliante, participarea la târguri şi încheierea de parteneriate atât în plan intern, cât şi extern. Un astfel de parteneriat a fost derulat de BfV, în 2008, la iniţiativa Ministerului Federal de Interne, prin prelucrarea şi optimizarea unei reglementări-cadru privind cooperarea cu mediul economic la nivel federal în probleme de securitate, o componentă importantă a acesteia constituind-o conceptul „Prevenire prin informare”, printr-o amplă activitate de prezentări şi prelegeri în mediul economic, ştiinţific şi de cercetare, precum şi discuţii bilaterale de informare pe teme concrete de securitate sau prin organizarea, în comun, a unor campanii de conştientizare a necesităţii de securitate, adresate managementului şi personalului firmelor.
În intervalul 2010 – 2014, la nivelul Oficiului Federal a funcţionat Programul „HATIF”, dedicat deradicalizării şi reinserţiei persoanelor care doresc să părăsească mediul islamist, iar în 2011 BfV a demarat un program de susţinere a persoanelor care doresc să părăsească mediul extremist de stânga, prin contacte cu autorităţile, măsuri de instruire şi calificare profesională, dar şi de protecţie a indivizilor în cauză.
În anul 2015, Oficiul şi Asociaţia Federală a Firmelor de Securitate au semnat, la München o declaraţie de intenţie („Să acţionăm împreună – Să consolidăm protecţia economiei în Germania”), în scopul eficientizării măsurilor de protecţie a companiilor împotriva spionajului economic şi al informării şi sensibilizării acestora în privinţa riscurilor existente în special la adresa industriei auto, aeronautice, farmaceutice şi biotehnologice.
În Marea Britanie, programele de conştientizare a ameninţărilor la adresa securităţii, dezvoltate de agenţiile guvernamentale, se adresează atât angajaţilor din instituţiile militare şi de securitate, cât şi societăţii civile. Astfel, angajaţii National Crime Agency participă la un program dedicat dezvoltării capacităţii de conştientizare a ameninţărilor din spaţiul cibernetic, organizat de National Cyber Crime Unit, în timp ce campaniile Be Cyberstreetwise şi GetSafeOnline, lansate în cooperare cu sectorul privat, furnizează necesarul de cunoaştere în materie de resurse online interactive specializate în asigurarea protecţiei pe Internet.
În Elveţia, Serviciul Federal de Informaţii (Federal Intelligence Service/ FIS) este implicat în organizarea de campanii de conştientizare a ameninţărilor la adresa securităţii, prin editarea de broşuri detaliind aspecte subsumate practicilor de spionaj economic şi non-proliferare, doar că acestea sunt preponderent destinate mediului de afaceri şi celui educaţional, obiectivul urmărit fiind prevenirea unor activităţi ilegale.
În Finlanda, rapoartele şi analizele realizate periodic de Serviciul de Securitate (Security Intelligence Service/ SUPO) şi destinate factorilor de decizie la nivel guvernamental au drept scop conştientizarea stării de securitate atât în plan naţional, cât şi internaţional.
Parteneriate public-privat pentru awareness
O altă dimensiune de aplicabilitate a awareness-ului în sprijinul securităţii, promovat de serviciile de informaţii, este cea a parteneriatelor în format public-privat, primele activităţi identificate în acest sens fiind cele din Brazilia, în anul 2006, prin acorduri de cooperare tehnică cu agenţii federale, municipalităţi, institute de cercetare şi companii private, în baza „Programului naţional pentru colaborarea dintre stat şi companii private în domeniul mărfurilor sensibile” (PRONABENS).
Serviciul General de Informaţii şi Securitate (General Intelligence and Security Service/ AIVD) din Olanda a derulat, în 2010, o campanie de awareness (prin editarea de broşuri) privind pericolul spionajului digital, dedicată educării celor care lucrează cu informaţii confidenţiale.
Începând din 2014, BfV Germania şi-a manifestat preocuparea pentru implicarea într-o serie de proiecte vizând instruirea personalului întreprinderilor în combaterea spionajului economic şi industrial în special la adresa industriei auto, aeronautice, farmaceutice şi biotehnologice şi protecţia know-how-ului firmelor germane.
Îmbunătăţirea relaţionării cu mediile academice şi instituţiile de învăţământ superior se înscrie pe linia preocupărilor de tip awareness ale serviciilor de informaţii occidentale.
În cazul Israelului, Institutul pentru Informaţii şi Operaţiuni Speciale (Mossad) s-a remarcat prin angrenarea unor foşti directori ai agenţiei în fondarea unor institute de profil independente, în activităţi didactice în cadrul acestora, precum şi participarea fostelor cadre de conducere la evenimente, precum conferinţe, simpozioane, în ţară şi în străinătate, pe teme de securitate şi intelligence.
Cea mai mare implicare s-a constatat în cazul Serviciului de Securitate şi Informaţii din Canada (Canadian Security and Intelligence Service/ CSIS), acesta lansând, încă din luna septembrie a anului 2008, Programul de Cooperare Academică destinat dezvoltării unei reţele academice menite să stimuleze studiul problematicii de securitate, concomitent cu dezvoltarea discuţiilor publice în ceea ce priveşte istoricul, funcţionarea şi viitorul intelligence- ului în Canada. În aceeaşi direcţie, colaborarea cu mediile academice s-a concretizat în workshop-uri pe diverse tematici specifice, urmate de publicarea de documente analitice ample.
Serviciul civil de informaţii din Belgia (Veiligheid van de Staat/ Sureté de l’État/ VSSE), BfV Germania şi Agenţia de Informaţii din Brazilia (Agencia Brasileira de Inteligencia/ ABIN) au recurs la colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior, în general cele militare, inclusiv prin reprezentare la nivel de director, la conferinţe pe subiecte de interes pentru servicii (surse deschise, social media intelligence, securitate cibernetică).
Deşi aflat încă la debut în privinţa clarificării metodologice, conceptul de awareness a câştigat tot mai mult teren în domeniul securităţii, organizaţiile de intelligence manifestând deschidere către promovarea, în spaţiul public, a terminologiei şi a unor metode utilizate în activitatea specifică.
ABSTRACT
Relatively new, the concept of awareness has acquired a particular meaning for security, due to its applicability to strategic planning and decision-making, through dedicated programs aimed at preventing and countering extremism, terrorism, and espionage-related activities. For this purpose, each type of risks has to be addressed through specific information campaigns based on: circulating exhibitions, issuing booklets and flyers, participating in various fairs, and establishing both national and international partnerships, within the organization or the public – private framework.
Autor: Carmen Huțanu
