Brazilia este cea mai folosită poartă de ieşire din America Latină a cocainei către Europa, America Centrală şi de Nord, principalele cauze fiind atât specializarea şi acţiunile extinse ale reţelelor transfrontaliere de trafic, cât şi controlul vamal subdimensionat.
Traficul de droguri din Brazilia rămâne o preocupare constantă a autorităților internaţionale, fiind extins de la cel mai mic nivel (jungla amazoniană, ca mediu de producţie, cartierele cele mai sărace din marile oraşe, ca mediu de distribuţie, şi închisorile, ca mediu de planificare şi recrutare pentru traficanţi), până la nivelul politicienilor, diplomaților și oamenilor de afaceri.
Gíria
Limbajul folosit de traficanții brazilieni pentru a denumi variatele componente ale operațiunilor lor a constituit, de-a lungul timpului, preocuparea mai multor lingviști brazilieni şi internaţionali, ajutând Poliția Federală să cunoască în profunzime fenomenul și să identifice, în interceptările efectuate, noile cazuri de trafic.
Simbolistica, mutațiile de sens, metaforele folosite sunt dintre cele mai colorate, constituind un ”argou” (Gíria, în portugheză) aparte, care merită atenția instituțiilor internaționale din domeniul combaterii crimei organizate, în vederea identificării și destructurării rețelelor de sorginte braziliană, cu ramificații în toată lumea. Revenind la limbaj, este vorba, de fapt, despre un mecanism identitar, și nu despre mecanisme pur lingvistice, regulile de compunere, derivare sau substituire a termenilor fiind necunoscute celor care nu trăiesc în mediile infracţionale sau vulnerabile. Folosirea unui limbaj specific ajunge să fie nu numai o carte de vizită a traficanților și consumatorilor, ci și o modalitate de integrare socială, un simbol al apartenenței unei persoane la o anumită bandă sau facțiune.
Gíria este folosit mai ales de către tineri și este într-o permanentă schimbare, influențat foarte puternic atât de limba vorbită, de cultura orală, cât și de limba scrisă, mai ales de derivaţiile întâlnite în mediul virtual. De-a lungul timpului s-a observat, la fel cum se întâmplă în toate limbile, că multe dintre cuvintele folosite au intrat în limbajul comunității extinse, mai ales prin popularizarea în mass-media a cazurilor rezolvate, prin desecretizarea conversațiilor dintre traficanți, a înregistrărilor efectuate de Poliția Federală în închisori (Disneylândia sau faculdade, în limbaj infracțional) și prin prisma studiilor lingvistice realizate de specialiști.
Secretele cuvintelor
Având în vedere vastitatea domeniului, nu s-a putut realiza o clasificare strictă a termenilor, fie din punct de vedere al câmpului semantic substitutiv, fie din punct de vedere al procedeului lingvistic sau al conotației semiotice. În general, cuvintele sau grupurile de cuvinte fac trimiteri extrem de sugestive în plan simbolic la viața socială și culturală a persoanelor implicate, la localizarea geografică, elementele specifice din mediul natural, precum și la propria operațiune de trafic.
De exemplu, „brizola”, unul din termenii folosiţi pentru a denumi cocaina, este un cuvânt inspirat de numele Leonel Brizola, cunoscut om politic acuzat de favorizarea traficanților de cocaină. Însă acesta nu este singurul cuvânt folosit în argoul traficanţilor pentru a desemna cocaina. Aceasta poate fi întâlnită şi în spatele unor cuvinte precum cimento (ciment), farinha (făină), giz (var), talquinho (diminutivul pentru pudra de talc).
Mamãozinho, o specie de papaya, este unul din termenii care substituie cuvântul drog, iar pentru a-i desemna pe cei care transportă aceste produse sunt folosiți termeni precum cofre (seif – persoană care transportă droguri în anus), mula (catâr – persoană care transportă droguri în stomac) sau graneleira (remorcă – femeie care transportă droguri în vagin). Papel (hârtie) este numele cocainei ambalate pentru transport, iar tijolo (cărămidă) este termenul folosit pentru cocaina pregătită pentru transport.
Portocală este un alt cuvânt, aparent banal, care dincolo de semnificația complet diferită în limbajul traficanților din Brazilia face trimitere și la trecutul socio-economic al țării. După abolirea sclaviei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, au continuat să existe importatori care refuzau să cumpere portocalele braziliene cultivate de persoane de culoare. Acestea din urmă erau nevoite să apeleze la interpuși pentru a-și vinde marfa. Laranja (portocală) a fost preluat în argoul infracțional pentru a desemna un interpus (în domeniul evaziunii fiscale) sau o persoană care ia vina asupra sa, deși nu a comis crima.
Pentru exemplificarea vocabularului specific, au fost preluaţi termeni de interes din mediul virtual, din studii ale cercetătorilor în lingvistica portugheză, din muzica specifică favelelor (mai ales funk brasileiro), redări ale conversațiilor surprinse între traficanți, videoclipuri și filme disponibile online. Câmpul semantic al cuvintelor ce desemnează produse, operațiuni, persoane sau etape de proces legate de traficul de droguri este, preponderent, din categoria culorilor, a produselor sub formă de praf, a plantelor, animalelor sau a verbelor de mișcare.
În categoria culorilor pot fi incluse cuvintele branca (albă), care se referă la cocaină și preto (negru), care desemnează marijuana, iar în categoria produselor sub formă de praf, alături de denumirile deja menționate ale cocainei, întâlnim termenul agá (piper Cayenne) ca substitut pentru pulberea de marijuana. Această asociere poate fi pusă pe seama faptului că, uneori, marijuana era comercializată disimulat, într-un plic de condimente.
De origine vegetală sunt și o parte din termenii asociați consumului de droguri, ca de exemplu bagulhos (semințe), care se referă la joint-uri sau țigări de marijuana, balinha (coajă, teacă a bocului de grâu), numele dat foiței utilizate pentru țigările de marijuana sau paia (paie, bețe), ce reprezintă banii obținuți din comerțul cu droguri (din originalul palha).
Numele un mamifer specific Americii de Sud, tatu, desemnează locurile camuflate în care sunt depozitate pachetele de cocaină, în timp ce cabrito (ieduț) este folosit pentru a identifica vehicul asupra căruia se fac modificări pentru a putea transporta droguri şi arme. Au existat inclusiv cazuri în care drogurile au fost ascunse în carcase de animale transportate în containere sau camioane. Folosirea termenului bicuda (pește fără dinți, cu gura ascuțită) pentru a desemna un cuțit artizanal este o trimitere la cuţitele confecţionate de unele triburi amazoniene din oase de pește.
Între alte nume de păsări, animale, amfibieni sau insecte folosite în gíria pot fi menționate ganso (gânsac), pentru o persoană care observă totul / spion, rato (șobolan), pentru hoț, sapo (broască râioasă), pentru o persoană încarcerată sau în regim de detenție de maximă siguranță sau joaninha (buburuză), tip de blindat folosit de poliția militară, o aluzie la forma vehiculului de transport.
Oameni și operațiuni, în argoul traficanților
Diferite evenimente din lumea infracțională se regăsesc în expresii și cuvinte aparent fără legătură cu situația descrisă, precum apanhar o bonde (a lua tramvaiul), care echivalează cu a fi mutat de la o închisoare federală la alta sau a fugi dintr-un loc în altul pentru a se ascunde, boiar (a dansa foarte prost), sinonim cu a fi prins de Poliție, botar ferro para dentro (a băga fier înăuntru), expresie ce se referă la introducerea unei arme de foc în închisoare, canelar (a băga ața în ac), folosit pentru a înlocui verbul a fugi, a se ascunde, în această situație o aluzie la străzile înguste şi întortocheate din favele, care le permit celor care le cunosc bine să dispară cu uşurinţă. Tot în această categorie putem menționa expresia quebrar a perna (a-și rupe piciorul), o formulă folosită de subalterni pentru a transmite șefului bandei că operațiunea nu a reușit, precum și termenul zebrar (a vopsi în dungi) care exprimă eșecul unei operațiuni de livrare, aluzie la posibilitatea de a intra în închisoare şi de a purta zeghe.
Numerele și literele au fost și ele preluate, în argou, pentru a disimula schimbul de informații. Astfel, pentru a se referi la un pistol de calibrul 0.40 inch (10,16 mm) este folosit numărul 40 (quarenta), în timp ce 12 (doze) este folosit pentru a indica un traficant care a fost prins. Trebuie menționat că, în Codul Penal brazilian, Articolul 12 este cel care incriminează traficul de droguri. Litera X (Xis) reprezintă celula din închisoare, iar X9 (xis nove) este combinația folosită pentru un spion sau informator a cărui identitate nu a fost descoperită.
Din vocabularul traficaților de remédio (medicament – termen folosit pentru droguri, în general) nu lipsesc nici părți ale corpului uman, precum olheiros (ochi) sau pescoço (gât), ambele cuvinte referindu-se la persoane din favelă care observă, spionează și anunță sosirea bandelor rivale sau a Poliției. Un contrast, firesc din perspectiva utilizatorilor argoului, apare între apelativele folosite pentru reprezentanții mediului infracțional și cele prin care sunt identificați oamenii legii. Astfel, în prima categorie sunt utilizați termenii cria (fiu), pentru o persoană născută și crescută în favelă, recrutată pentru traficul de droguri, funcionário (funcționar), pentru un membru al bandei sau Presidente do Estado (Președintele Statului), pentru liderul grupării de traficanți.
Reprezentanții forțelor de ordine, în schimb, sunt identificați prin cuvinte și expresii deloc măgulitoare: pé-preto (picior-negru) este soldatul sau agentul din Poliția Militară (aluzie la faptul că, în Poliţia Militară majoritatea cadrelor de intervenţie sunt persoane de culoare), pé-de-porco (picior de porc) este agentul din penitenciar, cascão (coajă) este un gardian foarte dur, iar samango (om leneș) este termenul folosit pentru a desemna, generic, Poliția Militară. Tonul este puțin schimbat în privința judecătorului (capa preta – pelerină neagră) și avocatului (bota-fora – semn de rămas bun).
Un limbaj versatil
Traficanții sunt nevoiți să inventeze sau să adapteze constant cuvinte și expresii care să le asigure codificarea. Acest proces determină ca vocabularul și semnificația cuvintelor să aibă un caracter extins, rezultând o limbă fertilă, versatilă. Sugestivă pentru adaptarea permanentă a limbajului specific este folosirea cuvântul sukita, omonimul unei mărci de suc de portocale, care, la fel ca laranja (portocală), a devenit substitut pentru persoana care își asumă vina în locul unui alt membru al bandei.
Pentru autorităţile implicate în prevenirea şi combaterea traficului de droguri rămâne foarte important să observe care sunt cuvintele și expresiile în uz, care este sensul atribuit acestor cuvinte și cărui câmp semantic se înscriu, pentru a putea observa, intui sau depista noi termeni folosiți și pentru a putea obține indicii importante despre subiectele de interes: localizarea traficanților, tipul de drog traficat, componența bandelor și rețelelor, rutele de tranzit, localizarea laboratoarelor, etc. Cunoașterea și interpretarea corectă a informațiilor sau interceptărilor legate de traficul de droguri poate conduce la anihilarea celulelor criminale, la anticiparea producerii și vânzării de droguri, la protejarea agenților infiltrați în bandele de traficanți și la o cunoaștere profundă a acestei problematici.
Abstract
In Brazil, Latin America’s main drug trafficking gateway to Europe, Central and North America, understanding and documenting the narco-language has been a constant concern over the last decade. It remains extremely important for State authorities to decipher the „gíria” and track down new types of drugs, routes, drug dealers, modus operandi in order to fight against them.
Autor: Aura-Mariana Tudor
