Analiza de informații este un proces complex de filtrare, corelare și interpretare a datelor obținute din diverse surse. În afară de o bună cunoaștere a domeniului analizat, analistul trebuie să dea dovadă de creativitate și gândire critică, pentru a fi capabil să evalueze datele din perspectiva relevanței lor, să observe tendințele de manifestare a amenințărilor, să anticipeze diferite scenarii de evoluție, să evidențieze implicațiile și posibilele căi de urmat în cazul fiecărui scenariu.
În acest proces, analiștii se pot confrunta cu multiple capcane cognitive sau cu erori mentale cauzate de tendința de a simplifica sau de diversele tehnici utilizate pentru procesarea informațiilor. Cele mai des întâlnite capcane mentale sunt acele tipare instalate de-a lungul vieții care ne determină atât felul în care gândim și simțim, cât și comportamentele și relațiile cu ceilalți, acționând ca niște lentile prin care percepem toate informațiile care ne parvin.
În această categorie sunt incluse și prejudecățile provenite din evoluția noastră socială, psihologică și cognitivă ca ființe umane. Creierele noastre caută modele şi încearcă să facă predicții, iar prejudecățile contribuie la conturarea acestora. În principiu, analiștii de informații trebuie să depășească mai multe tipuri de preconcepții precum prejudecățile cognitive, organizaționale, culturale sau de interes propriu.
Prejudecăți cognitive
Înrădăcinate în modul în care funcționează creierul uman, preconcepțiile cognitive pot fi dificil de combătut. Mai mult, acestea rămân convingătoare chiar și după ce devenim conștienți de ele și sunt practic inevitabile, fiind o problemă semnificativă pentru analiști, care trebuie să își mențină obiectivitatea și să furnizeze estimări imparțiale. Potrivit cercetătorilor, prejudecățile cognitive sunt erori mentale cauzate de strategiile simplificate de procesare a informațiilor, fiind specifice modului în care gândesc oamenii, și nu un rezultat al educației sau experiențelor unei persoane.
Spre exemplu, datele concrete și personale au un impact mai mare asupra gândirii decât informațiile abstracte, care însă pot avea de fapt o valoare substanțial mai mare. Cu alte cuvinte, avem tendința de a ne aminti acele elemente care ies în evidență, chiar dacă acestea nu exprimă un adevăr. Faptele despre care auzim sau pe care le experimentăm capătă o importanță mai mare decât cele obținute „la mâna a doua”, astfel că poveștile, anecdotele sau anumite situații ne influențează mai mult decât statisticile. De aceea pot exista cazuri în care analiștii sau beneficiarii materialelor pot ignora cu ușurință date corecte, dar abstracte și plictisitoare, acordând, în schimb, mai multă importanță unei povești memorabile pe care au auzit-o direct.
De asemenea, analiștii sunt adesea nevoiți să elaboreze documente privind situații și probleme pentru care lipsesc informații semnificative și pentru că, din păcate, nu se cunoaște ce date lipsesc, anumite aspecte importante pot fi omise cu ușurință în aceste documente. Pentru a atenua această prejudecată, analiștii trebuie să recunoască şi să determine relevanța a ceea ce nu știu, să includă evaluarea în analizele lor, iar ulterior să conștientizeze nivelul de încredere al propriilor constatări.
O altă prejudecată cognitivă este provocată de rutină și consecvență, aceasta din urmă fiind, de cele mai multe ori, o necesitate pentru analiști. Astfel, informațiile sunt percepute ca fiind consistente și valide deoarece sunt adesea corelate în același mod sau repetate. Informațiile ar putea părea consistente doar pentru că toate provin din aceeași sursă sau grupă limitată de surse. O cantitate mică de dovezi consistente, indiferent cât de des sunt repetate, ar trebui să-i determine pe analiști să se gândească bine la validitatea lor şi la nivelul lor de încredere în evaluările bazate pe acestea.
Prin urmare, ne bazăm judecățile pe diferite fragmente de informații și este greu de știut când acestea sunt exacte și cât de exacte sunt. S-ar putea să fi înțeles ceva greșit, s-ar putea să nu fi văzut anumite conexiuni, s-ar putea ca sursele noastre să dorească să ne inducă în eroare, iar lista poate continua. În această situație, cea mai bună soluție pare cea a disocierii problemelor, astfel încât părților separate de informații să li se poată atribui niveluri separate de probabilitate. Apoi, analistul trebuie să descopere cum să integreze toate aceste niveluri diferite de probabilitate într-o evaluare generală.
O altă eroare cognitivă se referă la faptul că impresiile tind să persiste chiar și după ce există dovezi care le discreditează pe deplin. Odată ce credem într-o ipoteză, de exemplu, avem tendința de a persista în susținerea acesteia, chiar dacă motivele care ne-au determinat să îi acordăm credit se dovedesc greșite. Dacă analiștii și-au bazat judecățile pe surse considerate corecte, iar fiabilitatea surselor este pusă ulterior sub semnul întrebării, devine dificilă reluarea întregului raționament, chiar dacă acest lucru ar fi necesar.
În acest context, cea mai bună soluție este să se recurgă la abordările sistematice precum tehnicile structurate de analiză (TSA) a căror utilizare garantează că analiștii folosesc date corecte, contestă ipotezele inițiale și revizuiesc toate posibilitățile.
Prejudecățile organizaționale
Analiza se desfășoară, cel mai adesea, într-un cadru organizat, în care luarea deciziilor complexe se bazează pe criterii raționale. Însă, fiecare etapă, analiza poate fi influențată de diferite tipuri de prejudecăți, astfel că înțelegerea și descurajarea manifestării acestora reprezintă un imperativ managerial. Contribuția fiecărui nivel de decizie din cadrul unei organizații la prevenirea erorilor generate de prejudecăți asigură acuratețea produsului analitic final.
Prejudecățile culturale
Analiștii, la fel ca orice oameni, tind să judece, în mod natural, lumea și semenii care aparțin altor culturi conform propriilor concepții, fapt ce conduce uneori la apariția unor evaluări părtinitoare din punct de vedere cultural, respectiv la eșecul procesului de prelucrare a informațiilor.
Spre exemplu, analiștii aflați la începutul carierei pot fi tentați, uneori, să analizeze o situație geopolitică sau de securitate regională fără a fi pe deplin familiarizați cu istoria, cultura, evenimentele socio-politice sau obiceiurile zonei, bazându-se pe propria experiență de viață.
Cum evităm capcanele mentale
În concluzie, toți suntem afectați de prejudecăți, dar există şi metode pe care le putem adopta pentru a reduce impactul negativ al acestora asupra judecăților noastre de valoare, ceea ce ne va ajuta să luăm decizii mai bune şi să ne îmbunătățim relațiile cu ceilalți. De exemplu, recunoașterea existenței erorilor cognitive. Atunci când suntem conștienți că există factori care pot altera felul în care percepem lucrurile, suntem mult mai atenți la formularea judecăților sau la luarea deciziilor.
Factorii care pot influența judecățile trebuie, de asemenea, luați în considerare. Ne putem întreba dacă există ceva în situația prezentă care poate conduce la ignorarea anumitor date sau la încrederea mult prea mare pe care o acordăm unui raționament? Răspunsul la astfel de întrebări ne ajută să ne perfecționăm și să rămânem fideli echidistanței și independenței care fundamentează activitățile analitice. O altă metodă pe care o putem folosi presupune identificarea şi înlăturarea acelor tipare care, în situațiile anterioare, au permis apariția unor erori.
De asemenea, curiozitatea poate ajuta la evitarea unor erori cognitive şi ne oprește atunci când avem tendinţa de a ne baza prea mult pe intuiție şi a considera că avem întotdeauna dreptate. Învățarea continuă, premisa unei evoluții constante, ne ajută să înțelegem greșelile anterioare şi să învățăm din ele, transformându-le în oportunități, iar solicitarea de feedback şi analizarea situației din toate unghiurile posibile ne oferă o perspectivă multi-dimensională asupra unei situaţii. Nu trebuie evitată nici căutarea de dovezi care să ne contrazică ipoteza și nu trebuie să renunțăm la ideea că, la un moment dat, putem greși.
Abstract
Intelligence analysis is the fundamental part of the process that involves the confidential collection of information and transformation of it from data into intelligence. Cognitive biases are patterns of deviation from rationality and affect decision making. These errors in thinking can influence not only decisions but also one`s judgment, values and social interaction. In order to prevent this, one must search for ways to take objective decisions and spend more time for the process. However, we cannot provide a complete description of all cognitive biases that can influence the intelligence analysis, but this written paper tries to raise awareness to the fact that biases are inherent to human condition and such as, it continues to cloud one’s view of the situation.
Autor: Z.C.
