După retragerea etapizată a trupelor Statelor Unite ale Americii și ale Alianței Nord-Atlantice din Afganistan, finalizată în luna august, în contextul stagnării negocierilor de pace intra-afgane, talibanii au preluat controlul asupra Palatului Prezidențial din Kabul, la 15.08.2021, și ulterior, asupra întregului teritoriu afgan. La începutul lunii septembrie, talibanii anunțau cucerirea ultimei „redute”, Valea Panjshir, și sfârșitul războiului civil.
Evoluțiile recente corespund unuia dintre scenariile avansate anterior în cercurile analitice, conform căruia apariția unui vid de putere va facilita creșterea influenței talibanilor și afirmarea mișcării ca actor politic principal pe scena internă, conducând la colapsul executivului de la Kabul și transformarea Afganistanului într-un „stat eșuat”, izolat internațional, „invadat” de grupări teroriste afiliate DAESH și Al-Qaeda, după retragerea deplină a forțelor de coaliție.
Cauzele pentru care armata afgană nu a oprit avansul militanților talibani sunt deopotrivă de ordin logistic și motivațional, constând în incapacitatea de aprovizionare și demoralizarea soldaților afgani, în condițiile dependenței financiare și militare de SUA, corupției din sistem, lipsei unui obiectiv comun sau gradului ridicat de loialitate între clanurile tribale.
Echipamente militare
Odată cu retragerea trupelor internaționale și predarea puterii de către armata afgană, o mare parte din armamentul și echipamentele militare a fost preluată de către militanții talibani, care au acces, în prezent, la arme de asalt, camioane, vehicule blindate multirol și aeronave.
O serie de rapoarte ale instituțiilor americane și articole mass-media indică faptul că talibanii dețin, la ora actuală, aeronave de tip Embraer 3 A-29B, 3 L-39 (avioane de atac), Cessna 208 (utilitar) și An-26 (de transport), elicoptere (Uh-60A, MD 530F, Mi-8/Mi-17 și Mi/24Mi-35), armament și uniforme militare occidentale.
La 31.08.2021, Mișcarea Talibană a dislocat militari ai batalioanelor Badri313 și Fateh Zwak (echipați similar trupelor internaționale) pentru a asigura paza Aeroportului Hamid Karzai din Kabul.
Instalarea noului guvern
Victoria talibanilor asupra rivalilor politici și a forțelor afgane de securitate a fost încununată de instaurarea Sharia – legea islamică – în provinciile eliberate de sub ocupația străină, culminând, la 08.09.2021, cu anunțul referitor la formarea unui nou guvern, constituit din reprezentanți marcanți ai mișcării, combatanți implicați în confruntările cu trupele coaliției internaționale, cunoscuți pentru orientarea conservatoare, așa-numiții adepți ai liniei dure (hard-liners) sau vechea gardă (old guard members). Mulți dintre aceștia se află pe lista celor mai vânați teroriști, întocmită de agențiile americane.
Printre numele sonore figurează Sirajuddin Haqqani, ministru de interne, lider al Rețelei Haqqani, având conexiuni cu organizația teroristă Al-Qaeda, pentru care FBI a stabilit o recompensă de 10 milioane de dolari și Mohammad Yaqoob, fiul fondatorului Mișcării Talibane, Mullahul Mohammad Omar, căruia îi revine portofoliul apărării.
Guvernul interimar, format din 33 de miniștri, potrivit datelor preliminare, este condus de Hasan Akhund, care a mai deținut mandatul de premier sub ultimul regim taliban, secondat de Abdul Ghani Baradar, implicat în negocierile cu SUA, și Abdul Salam Hanafi, de origine uzbekă.
Alături de instaurarea Sharia pe întreg teritoriul afgan, noul guvern s-a angajat să respecte acordurile, tratatele și angajamentele internaționale care nu contravin legii islamice.
Reacții internaționale
Până la această dată, principalii actori internaționali au manifestat o atitudine precaută, declarațiile oficialilor din SUA, Federația Rusă și Turcia făcând referire la necesitatea monitorizării atente a evoluțiilor din Afganistan.
Pe de altă parte, reprezentații talibanilor au proclamat victoria asupra forțelor de ocupație, subliniind, în același timp, sprijinul de care vor beneficia din partea Chinei, în plan economic, diplomatic și financiar, având în vedere susținerea acordată proiectului chinez Belt and Road Initiative, dar și din partea Qatarului, Iranului și Turciei.
Implicații în planul securității
Preluarea controlului asupra orașului Kabul și, apoi, asupra întregului teritoriu de către talibani a generat reacții intense în rândurile grupărilor salafiste, care au arătat că victoria mișcării, obținută la 20 de ani de la „invadarea de către SUA a teritoriului afgan”, reprezintă o înfrângere a Americii și o confirmare a eficienței Jihad-ului armat, dar și a „importanței statorniciei în credință”. Astfel, după victoria talibanilor, Al-Qaeda a diseminat mesaje de felicitare și, la câteva ore după plecarea ultimului soldat american din Afganistan, a făcut apel la Jihad pentru eliberarea „Palestinei, Maghrebului Islamic, Somaliei, Yemenului și Cașmirului”.
Reacții similare au fost înregistrate și din partea grupărilor Turkestan Islamic Party (TIP) și Tehrik-e-Taliban Pakistan (TTP), aceștia din urmă reînnoindu-și jurământul de credință față de talibani.
Potrivit Middle East Institute, se preconizează continuarea colaborării dintre talibani și rețeaua teroristă Al-Qaeda, în contextul în care liderul acesteia, Ayman Al-Zawahiri, s-ar afla pe teritoriul afgan, iar Sirajuddin Haqqani, cunoscut pentru legăturile cu această grupare, a fost desemnat la conducerea structurii de securitate afgane.
Aprofundarea colaborării dintre Rețeaua Haqqani, aflată în prima linie a insurgenței după intervenția americană din Afganistan, și Guvernul taliban va viza, printre altele, eliminarea actorilor străini și extinderea califatului islamic.
Pe de altă parte, în rândurile entităților ostile, cel mai probabil, se înscrie DAESH, care, prin pozițiile asumate public contestă autoritatea talibanilor și subliniază că victoria obținută în Afganistan „a fost oferită” de către SUA.
Riscuri pentru Europa
Riscurile generate de situația din Afganistan la adresa securității europene, implicit a celei naționale, se mențin la un nivel ridicat, pe fondul accentuării fenomenului migrației ilegale, respectiv a posibilității infiltrării elementelor teroriste în rândul refugiaților afgani, facilitând transferul crizelor de securitate din Afganistan către comunitățile alogene din țările de tranzit sau destinație.
În plan intern, crește impactul negativ asupra climatului de securitate, alături de riscul de intensificare a procesului de epurare etnică vizând minoritățile hazară și uigură, ceea ce ar putea conduce, pe termen lung, la divizarea țării.
Riscul reizbucnirii unui război civil este, de asemenea, amplificat, pe fondul posibilei permanentizări a instabilității și a menținerii unei stări conflictuale în plan local, prin suprimarea dizidenților și impunerea unui regim de teroare de către talibani, sub egida Sharia.
Similar, nu poate fi exclusă recrudescența terorismului, în pofida asigurărilor date de reprezentanții mișcării afgane care s-au angajat să nu găzduiască entități extremiste în Afganistan și s-au arătat disponibili să colaboreze și să dezvolte relații durabile cu comunitatea internațională.
Suplimentar, în contextul unui vid de putere la nivel regional, rivalitatea dintre state precum China, Federația Rusă, Iran și Pakistan s-ar putea intensifica, pe fondul competiției pentru sporirea influenței în zonă și pentru obținerea tehnologiei militare americane capturate de talibani.
Pe de altă parte, după instaurarea noului regim, este posibil ca vânzarea de armament, echipamente și tehnologii militare către guverne ostile sau pe piața neagră să devină una dintre principalele surse de venit pentru talibani, putând conduce la amplificarea instabilității nu doar în Asia Centrală, ci și în proximitate.
Evoluții posibile
Până în acest moment, este greu de apreciat care vor fi direcțiile de acțiune ale puterii de la Kabul, dacă se vor concentra pe aplanarea conflictului intern, vor încerca să devină actori relevanți în plan regional sau vor viza contracararea intereselor occidentale prin intermediul unor actori non-statali. Una dintre provocările majore pentru insurgenți, după ocuparea Capitalei și asumarea guvernării Afganistanului, o constituie însă elaborarea unei strategii eficiente pentru a împiedica destabilizarea țării și colapsul intern.
Abstract
The Taliban’s rise to power, despite promises of peace, will most probably amplify the persistent terrorism threat and further affect the country’s economic growth, at the same time fuelling instability in Afghanistan and the entire region, with no prospects for improvement on the short term. As a result, conflicts could be reignited, leading to a power vacuum that would increase the influence of the Taliban Movement on the political scene, as well as the competition between foreign actors, i.e. between China, Russia, Iran and Pakistan.
Autor: Teodora Bora
