În ultimii ani, s-a putut observa o extindere a dimensiunii democratice pentru a putea include și societatea civilă în mecanismul de supraveghere și monitorizare a sectorului de securitate, implicit asupra serviciilor de intelligence. Cu toate acestea, securitatea națională în general și comunitatea de intelligence în particular, sunt privite ca având palierul executiv drept gestionar.
Dialogul dintre societatea civilă și comunitatea de intelligence contribuie la întărirea coeziunii celor două componente care au același obiectiv. Această comunicare limitează acțiunile palierului executiv astfel încât riscul de implicare a politicului în activitatea serviciilor de informații să fie înlăturat. Decidenții politici pot omite acele informații care nu se pliază pe agenda proprie, dar implicarea sectorului civil poate restabili obiectivitatea.
Mai mult decât atât, componenta civilă are la dispoziție cunoașterea de care serviciile de informații pot avea nevoie la un moment dat. Organizațiile civile specializate sunt cel mai adesea formate din persoane care dețin cunoștințe temeinice în anumite domenii. Experiența pe care acestea o posedă oferă capacitatea unei mai bune analize a amenințărilor la adresa securității naționale, chiar mai mult, poate oferi soluții pertinente pentru necesitățile de securitate și provocările la adresa societății. Aceste organizații civile pot susține activitățile de awareness cu privire la rolul și importanța pe care intelligence-ul îl are în garantarea securității naționale a unui stat. În mod particular, au un efect stabilizator în dezvoltarea politicilor de comunicare strategică care să asigure un anumit grad de transparentizare a activității serviciilor.
În multe dintre statele care, la un moment dat, s-au aflat în etapele tranzitorii de la un regim autoritar către asimilarea valorilor democratice, serviciile de intelligence au trecut printr-un proces de reformare, însă nedreptățile istorice comise în trecut au continuat să afecteze percepția publică, generând suspiciune și neîncredere în rândul populației. Astfel, mecanismele de dialog pot permite depășirea prejudecăților și pot contribui modernizarea continuă a componentei de intelligence.
Controlul civil al serviciilor
Tradițional, societatea civilă a exercitat o monitorizare asupra sectorului securitar, inclusiv asupra componentei de intelligence, prin mai multe metode. Între acestea putem aminti cercetarea și informarea, care devin unele dintre cele mai importante mijloace prin care baza legală și comportamentul serviciilor de informații, sunt supuse scrutinului public. Creșterea nivelului de awareness social este legată de diseminarea unor informații esențiale pentru educarea publicului larg. Unele state au luat în calcul posibilitatea de a constitui organisme de supraveghere civilă, formate din reprezentanți ai societății, mandatați prin lege să supravegheze activitatea serviciilor de informații.
Mandatul acestora include stabilirea unor canale directe de comunicare. Exemple în acest sens sunt Croatian Council for Civilian Oversight of the Security and Intelligence Services și North Macedonian Council for Civilian Supervision. Aceste structuri nu sunt, totuși, complet independente, pentru că răspund în fața Parlamentului, însă conturează potențialul de a servi ca mijloc util de dialog între societatea civilă și serviciile de intelligence.
Parteneriat pentru cunoaștere
În condițiile în care constituirea unor astfel de consilii civile de supraveghere necesită amendamente legislative, o alternativă viabilă este dată de includerea unor reprezentanți ai sectorului civil în corpurile de experți. În spațiul euro-atlantic, astfel de asocieri sunt destul de des întâlnite, dar cel mai adesea includ persoanele cu o specializare legală sau juridică (foști judecători, procurori, politicieni, oficialități din domeniile de aplicare a legii etc.). O astfel de extindere, prin includerea reprezentanților organizațiilor societății civile, ca în cazul Croatian Council for Civilian Oversight, ar permite implicarea sectorului civil, fără a mai fi nevoie de amendamente legislative.
De asemenea, varianta meselor rotunde, la care să fie purtate discuții cu reprezentanți societății civile oferă oportunitatea construirii unei relații de încredere. Această metodă permite cetățenilor să capete o viziune cuprinzătoare asupra securității și a rolului pe care serviciile de informații. Spre exemplu, în Statele Unite ale Americii Oficiul pentru Libertăți Civile, Viață Privată și Transparență se implică în astfel de discuții cu societatea civilă, acest demers fiind un bun prilej pentru documentare. Astfel de discuții oferă societății civile cadrul necesar exprimării opiniilor referitoare la metodele specifice ale serviciilor de informații.
Cooperarea comunității de intelligence cu societatea civilă poate fi extinsă prin integrarea experienței de care beneficiază comunitatea academică. Există inclusiv programe de internship pentru studenții universităților, Serviciul de Informații Ceh (BIS – Bezpecnostni Informacni Sluzba) oferind acest tip de oportunități, începând cu 2017.
Consolidarea parteneriatului între componenta civilă și cea de intelligence este premisa tranziției către o nouă etapă a stării de securitate în ansamblul ei. O societate care deține elemente solide de cultură de securitate permite fluidizarea mecanismului de generare a securității.
Abstract
The civil society can provide intelligence agencies with its own expertise and knowledge in order to help them deal with security challenges. The dialog between the two parties will also increase cohesion and will lead to overcoming biases, suspicions, and skepticism. An oversight body controlled by the civil society is meant to strengthen the communication channels between intelligence agencies and the civil society.
Autor: Vlad Constantin Voinea
