Incertitudinea generată de pandemia de SARS-CoV-2 a impus identificarea unor metode de adaptare la situații extreme și diminuare a riscurilor. Schimbarea bruscă a vieții cotidiene a transformat digitalizarea într-o condiție indispensabilă a continuării activităților educaționale, profesionale și de comunicare interumană.
Pandemia de SARS-CoV-2 a conferit un nou suflu companiilor de comerț electronic (e-commerce), care au dezvăluit abundența digitală existentă la începutul anului 2020. Transferul unor activități în regim de telemuncă, în condițiile în care întregul mediu de afaceri fiind nevoit să-și modifice fundamental activitățile, a determinat, în anumite domenii, un grad mai mare de eficiență. Există, totuși, domenii care nu au putut funcționa de la distanță în niciun stat. În timp ce în ţările dezvoltate munca de la distanță nu mai reprezenta o noutate, pentru cele în curs de dezvoltare incapacitatea implementării acestei soluții a generat probleme economice considerabile.
Deși companiile și instituțiile care nu au urmat modelul digitalizării au fost afectate și în trecut, pe fondul lipsei de eficiență și a redundanței care se manifestă odată cu lipsa de automatizare a proceselor lor interne, evenimentele extreme, precum pandemia de SARS-CoV-2, le-a expus suplimentar robustețea și capacitatea de reziliență. Conectivitatea oferită de digitalizare a modificat distribuția bunurilor și a deschis companiilor accesul la o piață mai largă. Companiile au putut să își prezinte mai bine produsele clienților, iar consumatorii au căpătat acces la oferte mai diverse și mai extinse.
Efectele pandemiei asupra activităților globale
Într-un timp extrem de scurt, organizații din întreaga lume s-au văzut nevoite să își îmbunătățească capacitățile de lucru de la distanță, folosind sisteme de video-conferință, achiziții online, telemedicină, e-learning, tranzacționare electronică, marketing online, streaming video și altele. Procesele de lucru au suferit tranziții virtuale, înlocuind, astfel, practicile tradiționale în cadrul majorității domeniilor de lucru din companiile private și din administrația de stat. Totuși multe din activitățile din domeniile medical, de ordine publică, de apărare și securitate națională, din sistemul educațional, dar și din domeniul comerțului nu s-au putut desfășura de la distanță. Munca de acasă nu a putut fi aplicată la nivelul acestora cum s-a întâmplat în alte domenii, iar prezența fizică a rămas esențială, însă au fost implementate anumite măsuri de optimizare a cadrului de lucru.
Intensitatea efectelor pandemiei în diferite sectoare variază în funcție de necesitatea contactului uman în unele industrii, gradul de digitalizare al companiei, măsurile de carantinare adoptate de autorități și gradul de fragmentare a lanțului valoric global. În domeniile în care contactul fizic este absolut necesar, efectele vor fi exponențiale. Între acestea se numără saloanele de coafură, restaurantele, hotelurile, afaceri puternic afectate în absența contactului dintre client și furnizorul de servicii. Totuși, sectorul serviciilor financiare, de consultanță în afaceri și unele părți ale industriei de retail, își pot continua activitățile în mediul online, reducând impactul pe termen mediu și lung.
Gradul de digitalizare al unei companii și al statului gazdă este crucial. Companiile digitalizate au mai puțini angajați și folosesc procese și instrumente automatizate, bazate inclusiv pe inteligență artificială. Acestea pot realiza mai multe activități de la distanță. Șocurile resimțite de economie sunt influențate de măsurile adoptate de autoritățile statelor. Măsurile luate pentru prevenirea răspândirii virusului variază de la „foarte stricte”, cum ar fi cele adoptate în Belgia sau Germania, la „flexibile”, precum cele adoptate în Regatul Unit.
Transformarea digitală a lanțurilor valorice globale, respectiv recuperarea post-pandemică, sunt procese a căror durată nu poate fi anticipată cu exactitate. Efectele pandemiei vor fi mai accentuate în statele ale căror venituri provin din sectoare de activitate care presupun contact fizic, cum ar fi micul comerț, zona restaurantelor, afacerile de familie sau agricultura, pentru care cererea globală și prețurile mărfurilor ar putea cunoaște o scădere.
Digitalizarea, vedeta post-pandemică
Tehnologia digitală și automatizarea au jucat un rol important în lupta comunității globale împotriva COVID-19. Mai multe servicii au avut de câștigat în timpul pandemiei, printre acestea numărându-se telemedicina, curățarea robotizată în spitale, comerțul electronic, educație online, divertisment online, sisteme de conferințe și birouri online.
Viitoarele sectoare vedetă din economia digitală vor beneficia de investiții puternice din partea statelor, direcționate către dezvoltarea aplicațiilor și a infrastructurii digitale. Lecțiile învățate în timpul pandemiei vor determina afacerile să se orienteze către sisteme de producție și lanțuri de aprovizionare mai rezistente. Transformarea digitală a industriilor și sistemelor de producție va fi o alegere comună pentru companiile din sectorul prelucrător și cel al serviciilor, în condițiile în care digitalizarea înseamnă adesea un capital mai mare și o utilizare mai redusă a forței de muncă.
Big Data, 5G, tehnologia Cloud, internetul tuturor lucrurilor și tehnologia blockchain vor transforma puternic producția și furnizarea de servicii de către mediul privat și cel public. Diferențele în ceea ce privește abilitățile digitale și capacitatea de a investi în noi tehnologii în domeniul infrastructurii, vor determina creșterea inegalității între state. În situații de criză, reacția imediată este de a răspunde la provocări și a înlătura efectele, dovedind capacitate de adaptare și reziliență. În aceste situații este esențială atât continuitatea și scalabilitatea afacerilor, cât și adaptarea costurilor, protecția datelor și asigurarea unui cadru potrivit noilor forme de muncă. Al doilea pas implică realizarea unor diagnoze și inițierea proceselor de recuperare progresivă a pierderilor suferite. Se evaluează, astfel, posibilitatea și condițiile pentru continuarea afacerilor, fiind implementată o nouă strategie. Al treilea pas presupune identificarea oportunităților de creștere în noul mediu urmărind sustenabilitatea pe termen lung.
Automatizarea și digitalizarea vor fi un motor eficient al redresării economice globale post-pandemice. Misiunea de a reduce inegalitatea și de a promova locuri de muncă pentru toți va fi din ce în ce mai provocatoare. Pandemia COVID-19 a testat și a scos la iveală limitele productivității în diferite sectoare de activitate din întreaga lume. Un sondaj recent al Asociației Naționale pentru Economia Afacerilor evidențiază că majoritatea angajaților a perceput că munca la distanță nu are ca rezultat pierderea productivității, în timp ce 28% dintre aceștia au declarat că au fost mai productivi în timp ce erau departe de birou.
E-learning-ului a fost subiectul unei cercetări online, realizată de către Business Academy University din Novi Sad în primăvara anului 2020. Sondajul a inclus 107 studenți cu diferite specializări – management (57%), economie (6%) și IT (37%). Într-un procent de 82% studenții au răspuns că se simt calificați să folosească un computer pentru învățarea online; un procent similar, respectiv 87%, consideră că relaționarea prin internet este mai confortabilă decât cea față în față. 68% dintre studenți au recunoscut că învățarea online este mult diferită de cea convențională.
Deși telemunca poate contribui la reducerea cheltuielilor gospodăriilor și la scăderea emisiilor de carbon pe fondul limitării deplasărilor, aceasta aduce în atenție și provocări pentru angajați și angajatori, printre care lipsa securității și confidențialității datelor, nevoia unui mediu de lucru sigur, schimbarea atitudinii față de muncă și viața profesională echilibrată, asigurarea suportului tehnic în timp util, apariția unor disparități din cauza sectoarelor care nu pot să lucreze online.
Succesul fiecărei afaceri depinde, în mare măsură, de bunăstarea și eficiența angajaților. Efectele transformării digitale asupra productivității și a organizațiilor au fost studiate mai atent în contextul pandemiei de SARS-CoV-2. Concluzia a fost că transformarea digitală generează noi tipuri de locuri de muncă, care capătă o relevanță mai mare pentru satisfacerea noilor nevoi economice.
Probleme ale digitalizării spontane
Munca la distanță și munca de acasă au ridicat probleme din perspectiva menținerii unui echilibru între viața personală și cea profesională. Părinții au întâmpinat dificultăți în timp ce lucrau de acasă, în condițiile în care școlile erau închise, activitățile în aer liber au fost limitate, iar divertismentul clasic (cinematograf, teatru, sport, etc.) a fost redus.
Interacțiunile prin mijloace digitale au luat locul contactului nemijlocit între oameni și au alterat echilibrul între viața privată și cea profesională. Angajații care au putut continua activitățile lucrând la domiciliu au fost nevoiți să își folosească toate competențele dobândite în utilizarea tehnologiei sau să și le creeze rapid, dacă nu le dețineau. Tehnologia digitală a fost utilizată pe scară largă și în managementul asistenței medicale. Aplicațiile pentru depistarea contactelor infectate cu SARS-CoV-2 au reprezentat un mijloc eficient de a opri transmiterea comunitară a virusului, însă folosirea acestora a ridicat semne de întrebare atât cu privire la acuratețea datelor, cât și cu privire la confidențialitate.
Efectele economice și sociale și de sănătate pe termen lung ale pandemiei de SARS-CoV-2 sunt încă necunoscute, însă păstrarea angajaților și asigurarea bunăstării acestora vor rămâne preocupări-cheie pentru sectorul privat sau public. Tehnologia devine o variantă viabilă pentru supraviețuirea și susținerea pe termen lung a organizațiilor care au depășit pandemia. La fel cum pandemia ne-a determinat să ne adaptăm prin folosirea dezinfectanților pentru mâini, a măștilor medicale sau a mănușilor în viața de zi cu zi și digitalizarea va impune un cotidian diferit de cel cunoscut astăzi.
Avantaje și dezavantajați
Digitalizarea va impulsiona dezvoltarea inteligenței artificiale care va oferi oportunități imense de transformarea vieții sociale în toate componentele sale, de la servicii guvernamentale, educație, asistență medicală, transporturi, agricultură, producție, energie, până la divertisment sau o nouă piață a muncii. Contextul pandemiei a accelerat profund transformarea digitală ca soluție de a continua activitățile economice. Deși tehnologiile digitale care permit telemunca erau deja disponibile, pandemia a mărit ritmul implementării acestora. Zoom a devenit una dintre cele mai utilizate aplicații pentru întâlnirile virtuale conturând un model diferit al afacerii de succes, bazată pe transformarea digitală.
Pentru a continua să funcționeze, unele restaurante și-au adaptat modelul de afaceri în timpul carantinării oferind servicii de livrare online fie prin aderarea la platformele digitale de livrare a produselor, fie prin crearea propriilor aplicații. Modelul a fost pus în practică inclusiv de industria divertismentului care a apelat la soluțiile digitale pentru a reduce pierderile.
Unele companii au transformat amenințarea pandemiei de coronavirus într-o oportunitate de business, iar altele au fost nevoite să recurgă la digitalizare ca măsură de supraviețuire în condițiile în care achizițiile online și livrările la domiciliu au cunoscut o creștere puternică. Digitalizarea este capabilă să modeleze inclusiv piața muncii, creând premisele dispariției unor ocupații și apariției unor profesii cu o calificare superioară, capabilă să permită proiectarea și ajustarea noilor soluții tehnologice. Un exemplu ușor de remarcat este apariția caselor de marcat inteligente în magazine, care nu mai au nevoie de alt operator uman decât clientul care își scanează și plătește singur produsele. Putem să amintim inclusiv operatorii telefonici care ne ajutau să rezolvăm diferite probleme, cum ar fi plata facturilor sau obținerea unor informații, și care acum au fost înlocuiți de soluții automatizate. În spatele acestor noi soluții digitale adoptate de mediul privat pentru eficientizarea activității se află dezvoltatori care își folosesc imaginația pentru a proiecta noi soluții sau specialiști care se ocupă de instalarea și mentenanța echipamentelor. Aceste categorii profesionale aparțin unei forțe de muncă înalt calificată, rezultată în urma răspândirii digitalizării.
Oamenii trebuie să exceleze acolo unde tehnologia nu poate oferi răspunsuri, folosindu-și creativitatea, imaginația sau gândirea critică. Instalatorii, electricienii, avocații, oamenii de știință, antreprenorii pot folosi tehnologia pentru a-și îmbunătăți activitatea și productivitatea. Tehnologiile digitale, popularizate de platforme precum Youtube și TikTok sunt responsabile inclusiv pentru apariția activități complet noi, precum vlogging, cu impact asupra unei generații familiarizate de timpuriu cu digitalizarea.
Adaptarea la noua realitate
În privința competențelor digitale, țările în curs de dezvoltare vor avea dificultăți în recuperarea decalajelor față de statele dezvoltate. Cooperarea internațională și folosirea platformelor digitale pot contribui la redresarea economică a statelor afectate de pandemie și la reducerea decalajelor menționate. Pandemia de coronavirus ne-a demonstrat că transformarea digitală este mai necesară decât oricând, punându-ne la încercare abilitățile de adaptare la situații greu de imaginat. În această perioadă a devenit evident cât de importantă este digitalizarea adecvată pentru domeniile educațional, medical și administrativ, dar și pentru dezvoltarea economică și flexibilitatea unui stat.
Deși adaptarea la noua realitate digitală nu a cuprins toate domeniile, majoritatea acestora nu vor mai funcționa la fel ca înainte de pandemie. Inițiativele digitale vor deveni prioritare, iar specializările cibernetice vor cunoaște o diversificare pentru a putea ține pasul cu multiple și variate soluții emergente. Pentru o serie de companii și instituții, amenințarea unor perturbări cibernetice poate fi atât de mare încât va impune revizuirea strategiilor pe termen lung. Organizațiile care au reușit să-și îmbunătățească capacitățile IT și să își păstreze angajații prin adoptarea muncii de la distanță se află, în prezent, într-o poziție mult mai bună pentru a se dezvolta și a fi capabile să facă față viitoarelor provocări.
În concluzie, accelerarea transformării digitale devine cel mai bun mod de a evita un colaps economic pe termen scurt și pentru a combate efectele pandemiei. Menținerea acestui trend depinde de modul în care noi definim rolul tehnologiei în munca noastră și în propria viață. Cofondatorul Apple, Steve Jobs, considera că: „Tehnologia nu este nimic. Ceea ce este important este că ai credință în oameni, pentru că ei sunt practic buni și inteligenți, iar dacă le dai instrumente, vor face lucruri minunate cu ele.”
Abstract
Amid the sanitary crisis, emerging technologies are forcefully shaping the way humanity understands life. The manner in which IT&C innovation proves itself to be helpful is manifold and has now became the only way of fiercefully facing the pandemic. Concepts like human interaction, commerce, traveling, learning or working have become heavily influenced by technological innovations, with great benefits and increase in speeds. However, the great risk the World is facing now may be more humanitarian than expected: living healthy and satisfactory lives and building a sustainable natural environment around us.
Autor: Cristina Badea
