Anunțat inițial în anul 2013, de către președintele chinez Xi Jinping, sub denumirea „un drum, o centură”, noul Drum al Mătăsii este un proiect economic ce vizează îmbunătățirea schimburilor comerciale pe relația China – Asia – Europa. Din punct de vedere istoric, Drumul Mătăsii a fost o rețea străveche de rute comerciale, care a contribuit la facilitarea comunicării între civilizațiile asiatice și cele europene, asigurând un flux de mărfuri, resurse și cunoaștere între cele două continente.
Noul Drum al Mătăsii
Proiectul „Noului Drum al Mătăsii” vizează axarea pe două direcții principale: o rută economică terestră – în esență, o rețea de infrastructură rutieră și feroviară, care va asigura legătura între Asia centrală, Orientul Mijlociu și Europa; o rută navală sau maritimă – ce ar urma să treacă prin porturile din Marea Chinei de Sud, Oceanul Pacific de Sud, Oceanul Indian și prin Canalul Suez către Marea Mediterană. Obiectivele acestui proiect derulat de autoritățile de la Beijing vizează accesul la noi piețe de desfacere și identificarea unor noi beneficiari, cărora să le livreze produse chinezești, precum și diminuarea dependenței Chinei de liniile maritime din Asia de Sud Est, pentru accesul la energie și materii prime din Orientul Mijlociu și Africa. În prezent, o mare parte a resurselor importate de China trec prin strâmtoarea Malacca, regiune care este controlată de către SUA pentru asigurarea securității în zonă, fapt ce este perceput ca un mare inconvenient de către statul asiatic.
În viziunea președintelui chinez, centura economică terestră urmează să fie o zonă economică integrată, ce va fi realizată prin finanțarea unei infrastructuri dezvoltate, schimburi culturale, precum și prin intensificarea comerțului. În pofida faptului că statele situate pe traseul „Noului Drum al Mătăsii” se prefigurează a prospera, expansiunea economică a Chinei la nivel mondial, inclusiv prin investiții în Europa și implicit în România, poate aduce cu sine și elemente criminogene, grefate pe acest flux de capital asiatic.
Conexiunile cu criminalitatea organizată
China ocupă, de foarte mulți ani, locul întâi în ceea ce privește dinamica dezvoltării economice. Cu toate acestea, manifestările pozitive ale acestui fenomen sunt strâns legate de unele aspecte negative. În timp ce China continuă să-și consolideze poziția de lider în economia globală, este de așteptat ca și criminalitatea organizată chineză să-și lărgească prezența în mediile criminale globale. Acest fapt reprezintă o preocupare, inclusiv pentru România.
Trecerea de la un tip de economie centralizată, la una cu reguli dictate de piață poate aduce cu sine, ca și efect secundar negativ, o creștere semnificativă (sau mai degrabă o izbucnire) a criminalității organizate și a corupției. Astfel, odată cu reformele economice inițiate de China la sfârșitul anilor ’70, s-a constatat și o revigorare a organizațiilor criminale chineze, cunoscute drept „triade”. Aceste organizații au profitat atât de aspectele pozitive, cât și de cele negative generate de reformele economice adoptate de statul chinez. O analiză a acțiunilor organizațiilor criminale din China indică faptul că acestea au capacitatea de a destabiliza ordinea publică. Elementele criminale penetrează organismele guvernamentale, structurile economice, precum și instituții de aplicare a legii (în special în orașe mici și sate), prin coruperea unor funcționari publici, iar infracțiunile economice devin complexe.
Liderii acestor organizații pot ajunge să dețină poziții înalte în ierarhia socială și, uneori, chiar să acceadă în funcții publice și să aibă puterea de a interfera în numirea unor oficiali de rang înalt. Mai mult decât atât, au existat și cazuri în care autoritățile din unele regiuni din China au cerut „mafiei” să preia nivele decizionale administrative locale (de exemplu, în zona rurală), în timp ce mulți decizionali ai administrației au cerut sprijin financiar. Astfel, în regiunile respective, organizațiile criminale au evoluat de la statutul de „forță criminală” la cel de „putere criminală legitimă”.
Campania de politici concentrate pe suprimarea grupărilor de criminalitate organizată, implementată de către administrațiile centrale și locale, s-a dovedit a fi ineficientă pe termen lung (unul dintre factorii favorizanți ai criminalității s-a dovedit a fi legătura dintre criminalitatea organizată și sistemul politic, ce a condus inclusiv la afectarea sistemului de justiție chinez). Un număr tot mai mare de organizații criminale funcționează în prezent sub acoperirea unor companii și bussiness-uri legale (restaurante, hoteluri, fabrici de textile, magazine, etc.), creând în timp un sistem complex de „spălare” sau „albire” a fondurilor obținute din activități ilicite. Globalizarea a condus la sporirea oportunităților în comiterea fraudelor financiare și evitarea plății taxelor, în special prin utilizarea unor entități offshore. Activitățile grupărilor de criminalitate organizată chineză au provocat îngrijorare și în rândul instituțiilor de aplicare a legii din Australia, Japonia, America de Nord, Rusia, Africa de Sud, Asia de Sud-Est și Europa, organizațiile din zonele menționate confruntându-se cu bariere lingvistice și culturale imense atunci când încearcă să investigheze infracțiunile comise de aceste grupări.
Dând dovadă de flexibilitate și pragmatism, grupările de criminalitate organizată de sorginte chineză și-au extins influența din teritoriu, precum și gama de activități infracționale derulate, pentru a profita de condițiile și piețele din țările gazdă. Membrii organizațiilor criminale chineze din diaspora au legături directe în China. Aceste organizații fac parte din rețele extinse de asociații criminale cu caracter internațional, care sunt flexibile și extrem de mobile. Totodată, se adaptează ușor la schimbările din jurul lor, pot fi sofisticate în operațiunile ilegale derulate și au capacități financiare extinse. Grupările de criminalitate organizată chineză au prosperat în contextul globalizării economiei mondiale. Politicile de imigrare generoase au oferit unui număr însemnat de membri ai unor grupări de criminalitate organizată posibilitatea de a intra și a locui nedetectați, pe fiecare continent din lume.
Acţiunile criminalităţii organizate chineze în Europa
În prezent, în Europa, grupările criminale chineze sunt axate pe infracțiuni economice: fraude fiscale și vamale, importuri ilicite de produse de pe spațiul asiatic, contrabandă cu bunuri de larg consum, spălarea banilor. Totodată, la un nivel mai redus, sunt implicate și în: traficul de persoane, producția și traficul de droguri, prostituție, creditări ilegale și jocuri de noroc. Activitățile ilegale desfășurate de structurile criminale de sorginte chineză pe teritoriul altor state au loc atât „în nume propriu”, cât și în asociere cu exponenți ai altor grupări infracționale locale. Pe parcursul anilor, în anumite state din Europa, aceste structuri au reușit să monopolizeze producția, distribuția și importurile de produse provenite de pe spațiul asiatic (în special textile, încălțăminte și electrocasnice). În ceea ce privește importul ilegal de produse, mecanismul ilicit utilizat constă în falsificarea documentelor comerciale aferente tranzacțiilor dintre societățile europene și cele asiatice, în sensul înscrierii pe acestea a unor valori, respectiv cantități, inferioare celor reale (uneori de până la 10 ori mai mici), urmate de utilizarea acestor documente la realizarea formalităților vamale. Bunurile importate din China ajung pe piețele din Europa prin porturi precum Hamburg, Rotterdam, Gdansk, Gdynia, Gioia Tauro, Constanța.
Pentru introducerea mărfurilor contrafăcute în Europa, grupările infracționale chineze mai pot utiliza și companii chinezești înființate în țări nord-africane, exploatând astfel lacunele legislative ale regimului privilegiat de comerț pe care UE l-a acordat acestor state
(exceptând Libia). În anul 2012 Banca Africană de Dezvoltare și-a exprimat îngrijorarea privind numărul mare de business-uri chinezești din Nordul Africii (al căror număr crește anual), ce ar putea exporta în Europa bunuri produse în China, sub un trademark indigenizat în țările africane, astfel fiind prejudiciate atât companiile nord-africane, cât și consumatorii europeni. Bunurile sunt ulterior comercializate fără înregistrarea tranzacțiilor în documente financiar-contabile. Aceste activități au un impact negativ puternic, prin neincluderea în bugetul statelor europene a unor importante fonduri financiare. Totodată, prin prețurile mici practicate la desfacerea acestor produse (valoarea scăzută rezultând în urma neplății taxelor datorate statului), se realizează o concurență neloială. O parte din fondurile obținute din vânzarea mărfurilor importate ilegal se întorc la furnizori în mod legal prin conturi bancare ale unor companii asiatice. Cele transferate în acest mod nu reprezintă valoarea reală a mărfurilor, ci cea declarată în fals autorităților. Diferența până la valoarea reală este achitată ilegal. Pentru a disimula externalizarea acestor fonduri sunt utilizate diferite metode de transfer: prin intermediul curierilor (lichidități), prin intermediul sistemului bancar și prin sistemul hawalla.
Profitul obținut în mod ilicit de către grupurile de criminalitate organizată asiatică este frecvent „albit” sau „spălat” prin investirea în imobiliare sau afaceri legale, precum fabrici de textile, restaurante, agenții de turism, etc. O altă formă de spălare a banilor obținuți ilegal constă în achiziția unor mari cantități de masă lemnoasă, plătite cash cu bani „negri” și exportate apoi în China.
Impactul asupra economiei subterane globale
După cum economia chineză și actorii economici remodelează economia globală, similar și economia subterană, respectiv grupurile de criminalitate organizată din China, au un impact profund asupra economiei subterane globale. Astfel, pe lângă infracțiunile economice, criminalitatea organizată chineză se implică și în activități pe linia migrației ilegale, traficului de persoane și cu droguri. În ceea ce privește activitățile specifice fenomenului migrației ilegale, grupările de criminalitate organizată chineză acționează în vederea favorizării migrației ilegale a unor conaționali către destinații din SUA și Europa.
În comunitățile chineze din întreaga lume, imigranții chinezi care au ajuns în statele respective prin intermediul unor filiere de migrație ilegală sunt implicați în activități ilegale și depind de acestea pentru a supraviețui. Acești imigranți au legături cu țara mamă și adeseori acționează ca „puncte de vânzare” pentru bunuri de contrabandă provenite din China.
China are o istorie îndelungată și în ceea ce privește traficul și consumul de droguri. Acest domeniu s-a dezvoltat continuu odată cu liberalizarea comerțului de la începutul anilor ‘80, ce a condus la înlesnirea traficului de heroină, cocaină, opium și marijuana. Spațiul asiatic este un furnizor important de precursori și pre-precursori destinați producerii de droguri sintetice în diverse laboratoare din Europa, în special din state vest-europene (spre exemplu Olanda). Dezvoltarea infrastructurii planificată de către China (drumuri, porturi, șine de cale ferată, etc.) poate reprezenta un beneficiu atât pentru persoanele cinstite, dar și pentru traficul de droguri derulat de către criminalitatea organizată chineză. În timp ce sunt create și dezvoltate tot mai multe rute către Asia Centrală și Europa, acestea vor putea fi folosite și pentru transportul unor cantități mai mari de narcotice.
Concluzii
Alături de dezvoltarea economică globală a Chinei, criminalitatea organizată de sorginte chineză devine o ameninţare în creştere pentru securitatea naţională a acestui stat şi a ţărilor care au comunităţi însemnate de cetăţeni chinezi.
Această ameninţare este potenţată de faptul că diferenţele lingvistice, culturale, caracterul ermetic al grupărilor de criminalitate organizată asiatice, precum şi capacitatea de reorganizare îngreunează măsurile autorităţilor europene de combatere a acestora.
Abstract
Xi Jinping’s ambition to restore China to the grandeur and influence it had before the 19th century has been his main goal since he became president. During his tour in the Central Asian countries in October 2013, he shared with the world the idea of a new “Silk Road economic belt” – an infrastructure network that will link China with three continents, across land and sea. The main objectives of this economic project are: decreasing China’s dependence on the shipping lines from South-East Asia, for accessing natural resources and energy from the Middle East and Africa; finding new markets and beneficiaries for Chinese products.
Despite the benefits of this project, China’s global economic expansion can also bring criminal factors. Chinese organized crime has taken advantage of both the positive and the negative effects of China’s economic development and it has become a threat to the Chinese national security and the security of other countries that have a significant Chinese community. Chinese criminal organizations have the capacity to disrupt public order. They have infiltrated government structures and law enforcement agencies, and the crimes they are involved in are getting more sophisticated. Many of them operate under the umbrella of legitimate companies and enterprises.
Nowadays, Chinese organized crime that operates in Europe is involved in: custom and fiscal frauds, smuggling, tax evasion, money laundering, drug production and trafficking, human trafficking, illegal gambling, etc. It has become extremely difficult for law enforcement agencies in Europe to counter Chinese organized crime due to its hermetic nature, its ability to adapt and reorganize, as well as the language and cultural barriers/ differences.
Autor: Bogdan Nistor
