Umanitatea a traversat un proces revoluționar odată cu dezvoltarea tehnicii și a tehnologiei, cu implicații directe în trecerea de la societatea industrială la societatea informațională. Spațiul cibernetic a avut un real impact asupra tuturor componentelor vieții sociale, făcând posibil schimbul de date și idei la nivel mondial prin eliminarea barierelor dintre state, cetățeni și etnii. Interacțiunile virtuale dintre indivizi, bazate pe anumite preferințe, se realizează pe platforme web, în care noii utilizatorii se pot înscrie și relaționa cu cei deja existenți, prezentate publicului larg sub denumirea de „rețele de socializare”. Între membrii rețelelor de socializare se stabilesc conexiuni informale, lipsite de obligații, motivația acestora fiind dată de colectarea și transmiterea informațiilor în cadrul grupurilor, prin intermediul Internetului. În paralel, costurile scăzute, ușurința în utilizare, viteza de transmitere a datelor și nu în ultimul rând, asigurarea unui caracter anonim fac din platformele de socializare un mediu propice pentru disimularea infracțiunilor.
La nivelul anului 2015, un studiu realizat de departamentul de combatere a criminalității informatice din cadrul EUROPOL a relevat apariția și dezvoltarea unor rețele virtuale underground, grupuri cu circuit închis denumite darknets, necunoscute utilizatorilor obișnuiți și responsabililor cu aplicarea legii, în cadrul cărora grupările tradiționale de criminalitate organizată tranzacționează online droguri, arme, bunuri furate, elemente de siguranță ale cardurilor bancare, documente de identitate falsificate și servicii de prostituție.
Cyberbanging
Fenomenul prin care grupurile și rețelele infracționale s-au orientat către platformele de socializare pentru promovarea „serviciilor” a fost denumit în publicațiile de specialitate cyber banging. Această tranziție le-a oferit și avantaje suplimentare prin cooptarea de noi membri atrași de stilul luxos de viață și reputația pe care liderii grupărilor le afișează în fotografiile postate. Practic, platformele de socializare au creat posibilitatea interacțiunii dintre exponenții structurilor infracționale și un segment vulnerabil al populației, pe care probabil nu l-ar fi atins prin mijloace convenționale de relaționare. Deși recrutarea propriu-zisă nu se produce în mediul virtual, fascinați de beneficiile, în primul rând financiare, oferite de calitatea de membru al unei grupări, mulți dintre cei interesați în a avea un astfel de stil de viață, în special tineri cu vârste de până la 30 de ani, se angajează în conversații private cu exponenții deja existenți pentru realizarea unor întâlniri face-to-face.
O piaţă pentru miliarde de utilizatori
Utilizarea de către grupările criminale a platformelor de socializare virtuală pentru promovarea activităților le-a conferit acestora acces la o lume în care orice utilizator poate deveni un potențial client. După dezvoltarea, la începutul secolului al XXI-lea, a tehnologiei wi-fi, punctele de acces la Internet au crescut în mod exponențial. Această formă de conexiune, coroborată cu apariția smartphone-urilor, a condus la dezvoltarea rapidă a site-urilor de socializare online, dar și la continua apariție a altora. Platformele de socializare au devenit, în numai câțiva ani, cele mai folosite mijloace de comunicare, popularitatea acestora fiind demonstrată și de timpul zilnic petrecut online de către utilizatori, care a crescut anual cu 63%.
Conform datelor statistice prelevate la nivelul lunii aprilie 2016 de pe portalul companiei Statista din Germania, cele mai populare rețele de socializare erau folosite de aproximativ 2,2 miliarde de utilizatori, care dețineau peste 8 miliarde de conturi. Se estimează ca numărul utilizatorilor va crește până la 2,72 de miliarde la nivelul anului 2019. Într-un studiu realizat de Divizia pentru Combaterea Criminalității Organizate din subordinea Ministerului Public din Canada a fost reliefată popularitatea celor mai importante grupări de criminalitate organizată la nivel mondial în cadrul rețelei de socializare Facebook. Clasamentul a fost întocmit în baza unor căutări după cuvinte cheie a celor mai importante 50 de astfel de structuri, pentru a evidenția evoluția fenomenului de cyber banging.
Simplu, rapid, anonim și criptat
Potrivit publicației Social Times, rețelele de socializare includ peste 640 de milioane de grupuri private de discuții. În aceste condiții este relativ facil pentru un utilizator să aibă acces la informații despre cum să acceseze orice produs sau serviciu, chiar dacă acesta depășește limitele legale. Mai mult, prin intermediul acestor grupuri poate intra în contact cu furnizorii serviciilor de care este interesat, într-un timp foarte scurt și fără să se teamă de consecințe, ținând cont de faptul că transmiterea unui mesaj în oricare colț al lumii durează doar câteva secunde. Un alt aspect speculat de grupările infracționale care își promovează serviciile online este tendința de anonimizare și criptare a comunicațiilor dintre utilizatori, inițiată de administratorii platformelor de socializare în scopul protecției datelor confidențiale ale persoanelor înregistrate. Potrivit fondatorului Facebook, Mark Zuckerberg, începând din vara anului 2016 toți utilizatorii rețelei vor beneficia de criptarea conversațiilor purtate în secțiunea de mesagerie, urmând ca decriptarea acestora să fie imposibilă chiar și în cazul în care ar fi solicitată de o autoritate judecătorească. Relevant în acest sens este cazul lui Diego Dzodan, vicepreședintele diviziei Facebook pentru America Latină, arestat de Poliția din Sao Paulo, în cursul lunii martie 2016 pentru refuzul de a oferi date de pe chatul WhatsApp, aplicație afiliată Facebook, legate de un caz de trafic de droguri.
„Învinge focul prin foc”, Shakespeare
Migrația grupărilor criminale către rețelele de socializare poate fi utilizată de către organele de cercetare și urmărire penală ca un instrument extrem de eficient în documentarea și probarea activităților infracționale. Monitorizarea postărilor făcute de membrii structurilor în cauză poate oferi informații valoroase despre amploarea rețelei din care fac parte, despre locațiile pe care le frecventează și despre persoanele cu care relaționează. Prin crearea unor conturi fictive de utilizatori în cadrul grupurilor private pe care infractorii le administrează și infiltrarea acestora ca potențiali clienți pentru serviciile oferite se pot organiza cu ușurință operațiuni de flagrant care, în alte condiții, ar fi fost foarte dificil de orchestrat.
Mai mult, prin localizarea adreselor IP ale dispozitivelor utilizate pentru purtarea conversațiilor, pot fi identificate locațiile în care se ascund persoanele care se sustrag urmăririi penale. Nu în ultimul rând, prin intermediul site-urilor de socializare instituțiile din domeniul apărării statului își pot promova valorile, eforturile de combatere a criminalității organizate, dar pot oferi și sfaturi utile cetățenilor pentru menținerea unui climat național sănătos.
Abstract
Virtual interactions between individuals, based on specific preferences, are carried out on web platforms known to the general public as „social networks”, where people can join and form relationships.
At the same time, underground virtual networks and closed-circuit groups called „darknets” have emerged and evolved, by means of which drugs, weapons, stolen goods, bank card safety elements, forged identity documents and even prostitution services are traded online by traditional organized crime entities.
The phenomenon of criminal groups and networks turning to social networks to promote their „services” has been called „cyber banging” by specialized publications. The transition has given them access to a world where each of the 2.2 billion platform users is a potential client, where dialogues are worn in a fast, effective, anonymous and encrypted mode. On the other hand, the presence of criminal groups on social networks can be used as an extremely effective tool in documenting and proving criminal activities, as well as in planning sting operations which would be fairly difficult to mount otherwise.
Autor: Laurențiu Andrei Dănciulescu
