21.01.1989, Beirut, Liban. Claire Danes și David Estes, ofițeri acoperiți ai Central Intelligence Agency utilizau pager-ul pentru a primi ultimele indicații despre Amir Makram. Își amintesc figura acestuia din urmă după ce au memorat zile întregi poza sa. Totodată, au memorat câteva trasee standard spre hotelul la care Amir Makram este cazat, în lipsa unui semnal GPS care să le fi indicat drumul. Comunicarea în timp real cu reprezentanții CIA era scoasă din discuție. Internetul l-au lăsat în urmă, în Statele Unite ale Americii, iar telefonul mobil nu îl puteau folosi pentru s-ar fi deconspirat. Misiunea era să documenteze prin fotografiere contactul lui Amir Makram în Beirut. Tehnica: un aparat foto de dimensiuni medii, greu de manevrat, dar unica soluție în atingerea obiectivului. Status-ul misiunii: misiune îndeplinită; au obținut poza, dar cine era persoana din imagine?
21.01.2019. Tripoli. Libia
Charlie Doe și Ema John, ofițeri acoperiți ai CIA aterizează pe Tripoli International Airport. Ies din aeroport și din primul magazin cumpără două smartphone-uri. Câteva secunde mai târziu au contact cu ofițerii de la centrală prin WhatsApp și Telegram. Două conturi Facebook conspirate și câteva cunoștințe despre social media le asigură informații primare despre ținta lor – Imran Karam. Google Maps și Waze le asigură orientarea în zonă. Conexiunea celulară le furnizează în câteva momente acces la internet și cei doi își continuă verificarea multi-sursă și în timp real asupra lui Imran Karam. Analiza rețelelor de socializare la care acesta este conectat continuă să le ofere noi date de cunoaștere despre țintă. Misiunea este documentarea prin fotografiere a contactului lui Imran Karam în Tripoli. Mijlocul – două smartphone-uri și o cameră foto disimulată în cheile unei mașini. Status-ul misiunii: misiune îndeplinită, au obținut poza, dar cine era persoana? Necunoscută în primă instanță, cei doi caută similitudini ale contactului în cercul relațional al lui Imran Karam disponibil prin Instagram și Facebook. Charlie Doe și Ema John transmit poza și la sediul central al CIA. Câteva minute și au identificat-o. Urmează verificări încrucișate prin intermediul rețelelor de socializare, conexiuni suplimentare verificate prin Safari, identificări prin TrueCaller… și toate la „un touch” distanță…
Puterea digitală
După 30 de ani, societatea se află în pragul unei noi ere a tehnologiilor informaționale și de comunicare, cu un boom greu de controlat și o expansiune puternică a tot ceea ce înseamnă internet sau spațiu și lume virtuală.
Lumea modernă cunoaște un puternic efect de tranziție, de la societatea industrială la era informațională și societatea cunoașterii. Astfel, pe fondul emergenței noilor tehnologii informaționale și de comunicare, odată cu apariția mediului virtual, cu cea a primelor smartphone-uri, a primelor tablete sau a primelor platforme de socializare (social media) se conturează un nou tip de putere, în plan internațional, și anume, puterea digitală. Așadar, atât individul, cât și statul dispun de noi instrumente prin care pot să-și exercite puterea în plan internațional. Un exemplu în acest sens îl constituie recurența revoluțiilor Facebook sau Twitter din Europa până în Orientul Mijlociu, care demonstrează impactul acestor instrumente virtuale asupra regimurilor politice, impact de neimaginat acum mai puțin de un deceniu.
Formele de evoluție a puterii digitale vor aduce, în egală măsură, oportunități de dezvoltare, dar și vulnerabilități și provocări la adresa securității, iar gestionarea acestora va fi determinată de capacitatea de accesare, selectare și utilizare a informației.
Activitatea de informații, odată cu dezvoltarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare (TIC), a cunoscut un nou moment de cotitură în istoria ei. Până acum, culegerea de informații presupunea în mod exclusiv trimiterea unor oameni bine pregătiți în anumite zone de conflict sau de interes, observarea prin intermediul sateliților a unor potențiale ținte, activități complicate de spionaj, lansarea și trimiterea dronelor pentru recunoașterea unor obiective, activități de filaj și observări directe, dirijarea agenților în teren, instalarea de aparatură de interceptare (toate aceste câteva exemple fiind desfășurate în lumea tangibilă, reală, bine ancorată în cotidian). Însă, odată cu emergența TIC, activitatea de intelligence se află în fața unui mediu total nou, necunoscut, intangibil, caracterizat de imprevizibil: mediul virtual, internetul și noile platforme de socializare.
Un nou tip de intelligence
Această emergență a tehnologiilor informaționale și de comunicare, precum și tranziția de la societatea industrială la era informațională și societatea cunoașterii, a atras după sine o expansiune și o extindere a ceea ce înseamnă dezvoltarea fenomenului social media, o emergență a rețelelor de socializare la nivel mondial.
Nevoia serviciilor de informații de a-și adapta activitatea de intelligence la boom-ul tehnologic a determinat apariția unui nou tip de intelligence – Social Media Intelligence (SOCMINT), ca un răspuns în fața noilor mutații. În lucrarea „Introducing Social Media Intelligence”, Sir David Oman arată că SOCMINT presupune „existența unor capabilități prin care autoritățile accesează datele de comunicare și accesează sub mandat, atunci când acesta este necesar, conținutul comunicațiilor din internet, în speță din social media”. Autorul mai susține că utilizarea capabilităților SOCMINT poate contribui, într-un mod decisiv, la asigurarea securității publice prin identificarea activităților criminale, asigurarea unei avertizări timpurii cu privire la existența unor stări de tensiune sau amenințări publice sau crearea unei avertizări operative, atunci când evenimentele evoluează într-un ritm alert. Astfel, Sir David Oman a pus bazele culegerii de informații din cadrul rețelelor de socializare, care în esență se poate rezuma la culegerea de date disponibile din comunicarea realizată online prin social media. Oman a exemplificat și câteva domenii de asigurare a securității, fie ea națională sau internațională, precum și modalități prin care SOCMINT poate contribui în mod direct la realizarea acestui lucru.
Social Media Intelligence reprezintă un exemplu de facto al racordării activității de informații la noile provocări ale lumii globalizate.
Astfel, fie că este vorba despre revoluțiile Facebook sau Twitter ale Primăverii Arabe, când platformele de socializare au reprezentat un catalizator puternic, sau fie că este vorba de ample acțiuni extremist – teroriste organizate prin intermediul social media, serviciile de informații au fost nevoite să studieze și să culeagă informații, în timp real din întregul spectru online și să acționeze la rândul lor, în mod similar, prin exploatarea și utilizarea social media pentru derularea activității de intelligence.
Radiografia social media
Așadar, vorbind despre racordarea activității de intelligence la noile provocări ale secolului XXI, dar și despre oportunitățile generate de fenomenul social media intelligence, se distinge un nou concept și anume ideea de crowd sourcing. James Surowiecki, jurnalist la The New Yorker, vorbește despre inteligența mulțimilor și, implicit, despre culegerea informațiilor din rândul unei mulțimi, după modelul culegerii de informații pe platformele de socializare. Această metodă ar întregi tabloul unei problematici aflate în atenția serviciilor de informații.
Radiografierea social media poate oferi o serie de oportunități care, exploatate de către specialiștii din intelligence, pot completa tabloul unei situații investigate, oferind elemente noi, ce nu ar fi fost culese în urma activității din teren. Abordarea unor noi instrumente de lucru poate oferi piesele lipsă ale unui puzzle construit în urma activității de informații.
Modul în care actualul context de securitate global a evoluat, de la simplu la complex, de la convențional la asimetric, a generat noi mutații și tendințe, oferind multiple perspective la nivelul scenei relațiilor internaționale. În acest context, este interesant de urmărit felul în care activitatea de intelligence se adaptează la noile provocări ale mediului global de securitate. Inițial, rețelele de socializare au fost percepute ca oportunități majore, însă apoi, odată cu diversificarea tipologiei vulnerabilităților și riscurilor, domeniul social media a suferit o serie de mutații. Astfel, platformele de socializare au fost transformate în vectori purtători de amenințări, atât la adresa securității naționale, cât și a celei internaționale. Pendularea social media între oportunitate și amenințare a determinat adaptarea activității de intelligence la noile tehnologii. Privind prin prisma unui #30yearschallenge activitatea de informații trebuie racordată la mutațiile survenite în planul tehnologiilor de informații și comunicare, fiind necesară înțelegerea fenomenului social media, dar mai ales a emergenței social media intelligence ca instrument la fel de util precum HUMINT (intelligence din surse umane) sau OSINT (intelligence din surse deschise).
Abstract
#30yearschallenge #socmint #socialmedia #intelligence #sri #facebook #instagram #signal #gps #iOS #android #safari. In a world speaking hashtags, intelligence activity has no alternative but to stay updated to technological developments in order to achieve better and faster intelligence and a sustained security climate too. Speaking about the recent years we cannot ignore the explosion of social media phenomenon. Facebook, Instagram, WhatsApp or Telegram are a must nowadays, so in order to adapt intelligence agencies have developed Social Media Intelligence (SOCMINT) synthesizing social data points and trends into meaningful analysis.
Autori: Rareş-Adrian Raicu şi Ciprian Alexandru Botezatu
