Transformările majore ale societății globale din ultima perioadă, viteza cu care s-au produs și propagat, dar și volatilitatea interdependențelor între principalii factori care modelează societatea, relevă incertitudinea și fluiditatea strategică a climatului internațional. Impactul unor surprize strategice de dată recentă precum BREXIT, criza refugiaților sau conflictul din Ucraina, ale căror efecte se resimt la nivel global, dezvăluie vulnerabilitățile statelor sau organizațiilor internaționale (potențate de fenomenul globalizării) și reclamă, mai mult ca niciodată, adoptarea unor decizii strategice.
Presiunile exercitate de aceste mutații și impactul lor asupra securității umane și naționale determină remodelarea continuă a paradigmei activității de informații, din punct de vedere al rolului și obiectivelor organizațiilor de intelligence, dar și din punct de vedere al rolului deciziilor strategice în protejarea și promovarea obiectivelor naționale.
Ce este analiza strategică
Din perspectivă economică, analiza strategică este o etapă implicită a procesului de planificare strategică și are rolul de a furniza un avantaj competitiv. Însă, într-o abordare extinsă, analiza strategică poate fi aplicată în mediul guvernamental sau privat, deoarece asigură cunoașterea riguroasă a climatului în care o organizație își derulează activitatea, precum și o înțelegere a interdependențelor dintre principalii factori care modelează acest climat, în vederea îmbunătățirii procesului decizional.
Cu toate că analiza strategică este orientată de cele mai multe ori pe un orizont de timp mediu sau lung, ea nu trebuie confundată cu long-term analysis (analiza pe termen lung), diferențele între cele două tipuri de analiză fiind reliefate de faptul că analiza strategică poate fundamenta și decizii imediate cu implicații strategice sau cu efecte asupra unor domenii strategice, respectiv poate asigura evaluarea unor fenomene de actualitate într-un context mai larg.
Anticipare și evaluare
Analiza strategică are ca obiectiv fundamentarea gândirii și deciziilor strategice prin cunoașterea extinsă a mediului în care o organizație își derulează activitatea sau prin orientarea cunoașterii către un orizont de timp mai îndepărtat. Literatura de specialitate din mediul anglo-saxon subliniază rolul determinant al analizei strategice în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor strategice. În aceste condiții analiza strategică devine un instrument pentru fundamentarea procesului decizional la nivelul organizațiilor guvernamentale sau în mediul privat.
Analiza strategică are, de cele mai multe ori, o componentă anticipativă care pornește de la diagnosticarea operativă a situației, indică tendințele sau efectele pe termen mediu și lung ale unor procese sau fenomene, precum și impactul acestora la nivel local, regional sau global. Mai mult decât atât, analiza strategică reprezintă o metodă de cercetare care asigură evaluarea extinsă a unui fenomen sau proces. Acest tip de analiză identifică, scanează și ulterior evaluează factorii, cauzele sau condițiile care au favorizat manifestarea fenomenului respectiv și care pot influența dezvoltarea potențială sau probabilă. Analiza strategică nu încearcă să identifice principalele caracteristici ale unui proces sau fenomen în viitor.
Un rol esențial în analiza strategică îl are capacitatea analistului de a face o distincție clară între trecut, prezent și viitor, dar și de a înțelege impactul fiecărui factor ce poate influența dezvoltarea potențială sau probabilă a unui proces sau fenomen sub influența timpului. Analiza strategică implică utilizarea unei game largi de metode, tehnici, proceduri și instrumente, prin intermediul cărora analistul poate aborda, într-un mod cuprinzător, toate informațiile disponibile cu privire la un proces sau fenomen.
Suport decizional pe termen lung
Analiza strategică se confruntă cu o serie de provocări determinate de percepția decidentului sau beneficiarului asupra produselor de analiză strategică. Astfel, nu trebuie neglijat faptul că decidenții sau managementul unei organizații sunt ancorați în gestionarea problemelor urgente sau curente, în timp ce analizele strategice vizează chestiuni complexe ce suscită o evaluare amănunțită sau vizează un orizont îndepărtat de timp. Adiacent, analiza strategică poate crea confuzii la nivelul decidenților pe fondul multitudinii de factori, actori, fenomene sau procese care sunt prezentate ca având implicații în modelarea unei situații, precum și a interdependențelor care se stabilesc între aceștia. Elementele de tip prognoză implică gestionarea incertitudinilor pe termen lung.
Chiar și cele mai bune produse de analiză strategică nu pot oferi o cunoaștere exhaustivă, respectiv nu pot garanta adoptarea celor mai bune decizii, motiv pentru care deseori acestea sunt trecute în categoria „foarte interesante, însă nu am timp să le citesc”. Starea de facto, regăsită în toate mediile organizaționale, aduce în atenție nivelul ridicat al așteptărilor în ceea ce privește produsele de analiză strategică și subliniază necesitatea promovării din proprie inițiativă a unor analize cu caracter strategic, chiar și în absența solicitării lor de către decidenți sau beneficiari.
Pe de altă parte, în condițiile în care produsele analitice de tip strategic furnizează o nouă perspectivă, însă aceasta nu este una acționabilă, se impune abordarea unor tehnici sau metode mai sofisticate pentru a convinge audiența. Acest aspect atrage atenția asupra importanței abordării multidisciplinare a acestui tip de analiză. Este necesară abordarea integrată a tuturor elementelor asociate unei chestiuni, aspect dificil atât pentru zona de intelligence cât și pentru mediul academic.
Cunoașterea mediului extern
Transformările înregistrate la nivel global în ultima perioadă subliniază actualitatea aforismului atribuit filosofului antic Heraclit „Panta rei – Totul curge, nimic nu rămâne neschimbat“ și aduc în atenția organizațiilor guvernamentale sau private provocările asociate unui mediu aflat într-o continuă și rapidă schimbare, cu precădere la nivel strategic. Organizațiile de intelligence (guvernamental sau de business) sunt nevoite să acorde o atenție sporită decidenților, pentru a identifica nevoile și receptivitatea acestora pentru produse cu un grad mai ridicat de complexitate. De asemenea atenția trebuie să se concentreze și asupra mediului academic pentru a asigura racordarea la cele mai bune tehnici și metode de analiză, dar și caracterul de multidisciplinaritate al produsului analitic.
Într-o societate în care schimbările tehnologice sau informaționale avansează exponențial, metodele tradiționale ale intelligence-ului trebuie să se modifice. Organizațiile de intelligence trebuie să se transforme și să se adapteze la noile provocări pentru fundamentarea procesului decizional și gestionarea optimă a riscurilor sau amenințărilor, dar și pentru promovarea unor oportunități de ordin strategic. Un răspuns la aceste provocări, dar și un instrument care poate asigura optimizarea sau accelerarea procesului de adaptare a structurilor de intelligence la dinamica mediului de securitate, îl constituie racordarea intelligence-ului guvernamental la mediul academic, precum și cunoașterea evoluțiilor mediului extern de intelligence (de business sau guvernamental).
Abstract
Decision-making in the current dynamic and rapidly evolving environment becomes a challenge, especially from the strategic point of view. In this new paradigm many intelligence professionals or academics argue that the decision-making process becomes increasingly dependent on strategic analysis, a process that underlies the relevance of the complexity of factors or actors that can shape a process or even a phenomenon and equally encourage the identification of medium and long-term outcomes of processes or phenomena, as well as their impact at local, regional or global level.
Autor: Nicolae Bolea
