Spionajul clasic, în era tehnologiei

În ultimii ani am asistat la un progres uriaș al tehnologiei. Era de așteptat ca cel puțin o parte dintre aceste inovații să fie folosite și de către serviciile de informații.

Odată cu dezvăluirile lui Edward Snowden din 2013, a devenit evident cât de răspândită este utilizarea tehnologiei în culegerea de informații, de la monitorizarea serverelor Facebook, Google sau Apple până la istoricul de internet al fiecărui utilizator. Din perspectiva unui serviciu de informații totul pare ideal. Poți să stai la un birou și să obții informațiile cu ajutorul tehnologiei. Nu este nevoie să îți mai asumi riscuri trimițând spioni în misiuni periculoase.

Tehnologia avansată poate înlocui metodele clasice de spionaj? Ce rol mai au metodele folosite atât în Primul Război Mondial cât și în Războiul Rece, în zilele de glorie ale spionajului?

Spionaj clasic versus tehnologie

Continuă să fie utilizate tehnici inventate, probabil, cu un secol în urmă și folosite în perioada Războiului Rece, tehnici care par scoase din filme cu spioni care se întâlnesc pe alei întunecate din Berlin sau Istanbul.

În 2010, FBI a arestat 10 spioni ruși care acționau de mulți ani pe teritoriul Statelor Unite. Cei mai mulți dintre aceștia foloseau identități false, făceau schimb de documente în mod secret, în locuri publice (brush pass, în termenii FBI) și utilizau trasee pentru depistarea filajului.

În 2009, documente desecretizate arătau modul în care SSA, Serviciul de Informații al Africii de Sud, urmărea un israelian suspectat că ar fi spion al Mossad. Acesta menținea contacte cu persoane din cadrul comunității israeliene, tăia sacii de plastic atunci când arunca gunoiul pentru ca resturile să nu poată fi recuperate de serviciile secrete, iar atunci când conducea mașina, varia viteza între 90 și 30 km/h, evident pentru a depista filajul.

Spionajul cubanez a folosit și probabil folosește în continuare stații de radio pe unde ultra scurte (dotări prezente în cel de-al Doilea Război Mondial și în perioada Războiului Rece) pentru a comunica cu spionii implantați în SUA. Ana Montes, arestată în 2001, Carlos și Elsa Alvarez arestați în 2006, Walter Kendall Meyers arestat în 2009, au folosit cu toții aceste metode.

Ryan Fogle, diplomat american, a fost expulzat din Rusia, în 2013, pe motiv că ar fi spion al CIA. Acesta a fost prins în timp ce transporta o sumă mare de bani care urma să fie oferită unui angajat al FSB. Pentru a se deplasa la întâlnirea cu ofițerul FSB, diplomatul s-a deghizat folosind o perucă și o șapcă, cel mai probabil pentru a evita filajul.

Toate exemplele prezentate mai sus arată că metodele spionajului clasic nu au dispărut, în ciuda avansului tehnologic. Este de remarcat că metodele clasice sunt în continuare folosite de țări cu capacități tehnologice avansate, cum ar fi Statele Unite și Rusia.

Experiența arată că aceste metode au fost folosite cu succes pentru a ocoli capacitățile tehnologie avansate ale unei țări. Asta a făcut spionajul cubanez care, având capacități financiare mai mici decât SUA a fost nevoit să improvizeze și să utilizeze tehnici clasice și anume comunicarea prin stații radio pe unde ultra scurte.

Acțiunile spionului american din Rusia și ale celui israelian din Africa de Sud care aveau ca scop întreținerea unor relații apropiate cu unele persoane, arată importanța pe care continuă să o aibă componenta umană, HUMINT, în activitatea unor servicii de informații de elită.

Limitele metodelor de colectare

Utilizarea tehnologiei în intelligence nu a rezolvat, încă, toate problemele cu care se confruntă serviciile de informații și nu a înlocuit metodele clasice. Ceea ce a făcut, de fapt, a fost să creeze un mediu mult mai complex în care trebuie să acționeze specialiștii în intelligence. În același timp trebuie să subliniem faptul că nici metodele tehnice nici cele clasice nu sunt perfecte.

Sursele clasice de obținere de informații, în special HUMINT, au avantajul că pot avea acces în medii unde tehnologia nu poate ajunge și pot fi mai ieftine dar, în același timp, aceste informații se pot dovedi subiective, incomplete sau chiar complet false. S-a întâmplat în cazul lui „Curveball“, informator al CIA, care a recunoscut în 2011 că a mințit atunci când a transmis că Irakul deținea arme chimice. De asemenea, utilizarea surselor clasice poate implica riscuri pentru anumite persoane.

Sursele de informații tehnice, TECHINT, oferă informația aproape instantaneu și aduc capabilități care păreau science-fiction acum câțiva ani. De exemplu, programul „XKeyscore“ al NSA, ar fi permis căutarea printr-un număr uriaș de date, captate din baze de date ale poștei electronice, conversații online sau istoria browser-ului.

Acestea erau colectate din internet, printr-o rețea de servere interconectate. Totuși, pe lângă costurile ridicate, informațiile din TECHINT pot fi greu de gestionat, din cauza cantității și este necesară existența unor specialiști în tehnologie pentru operaționalizarea acestor sisteme, dar și a unor analiști care să producă informații relevante din numărul mare de date.

Noul câmp de luptă al spionilor

Dezvoltarea tehnologiei a creat un nou câmp de bătălie în intelligence, mult mai complex. Lupta profesioniștilor în acest domeniu se poartă acum pe mai multe paliere iar în acest nou câmp de bătălie, atât cei care spionează cât și cei care au sarcina să prindă spionii, trebuie să fie conștienți de noile provocări.

Avantajul în noul mediu îl va avea cel care va aplica cel mai bine două concepte importante. Primul se referă la abordarea activității de intelligence dintr-o perspectivă multi-sursă. Aceasta înseamnă dezvoltarea capacității de a integra atât în activitățile ofensive cât și cele defensive, atât în capacitățile de captare cât și de analiză, a metodelor de obținere de informații din surse clasice și tehnice adică HUMINT și TECHINT.

Al doilea concept este acela al lucrului în echipă. Pentru a putea aplica un concept de intelligence multi-sursă, este nevoie de echipe de specialiști. Nu de un singur om bun la toate, ci mai mulți specialiști care au capacitatea de a lucra în echipă. Este nevoie de colaborarea specialiștilor în HUMINT și TECHINT cu analiști care să poată prelucra datele captate transformându-le în informație utilă. Dar, în același timp, pentru ca lucrul în echipă să funcționeze trebuie ca membrii acesteia să împartă informațiile.

Abstract

Undoubtedly the use of technology in intelligence gathering increased over the past years. However this does not mean that technology can completely supersede the use of classical intelligence gathering techniques, which have been used since World War I and throughout the Cold War.

Classical tradecraft is still in use, from Russian intelligence officers using dead drops and brush passes to Cuban spies infiltrated in the US, using short wave radios to receive orders.

The increase in technological capabilities has not made classical intelligence and HUMINT irrelevant but it has created more challenges for the intelligence officer who has to operate in a more complex environment.

In order to be effective in today’s world of espionage the way to go is teamwork. You have to create teams of specialists in different fields of intelligence gathering, who will work in an environment that allows sharing intelligence among the team members. At the same time it is necessary to approach intelligence from a multi source perspective and combine data obtained from different intelligence gathering disciplines, be they HUMINT or TECHINT, to create a relevant piece of intelligence.

Autor: Cristian Alexandru

Total
2
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*