Social media, instrument cu dublă utilizare

Mileniul III aduce în prim-plan formatori de opinie distincți care captează atenția societății globale. Perspectiva lor asupra lumii este considerată corectă, prin prisma statutului pe care aceștia îl dețin. Un astfel de exemplu este co-fondatorul Microsoft, Bill Gates, a cărui afirmație este relevantă pentru acest articol: „Dezvoltarea tehnologiei se bazează pe capacitatea sa de a deveni parte integrantă din viața cotidiană, într-un mod imperceptibil“.

Perspectiva lui Gates asupra tehnologiei evidențiază modul în care compania sa percepe inovarea și adaptarea permanentă la un public din ce în ce mai sofisticat și mai pretențios. Declarația co-fondatorului Microsoft prezintă interes inclusiv pentru instituții ale statului, autorități publice sau furnizori de produse și servicii destinate populației globale.

Tehnologia este prezentă în toate procesele desfășurate la nivelul societății, ea devenind indispensabilă și aproape insesizabilă. Fie că suntem în căutarea unui smartphone, a unui automobil sau a unei mașini de spălat, decizia achiziției depinde într-o foarte mare măsură de nivelul de dezvoltare tehnologică a produsului dorit. Fără să ne dăm întotdeauna seama, dezvoltarea tehnologică devine parte din viața fiecăruia.

Programarea alarmei telefonului pentru a ne trezi în fiecare zi sau pentru a ne aminti de un eveniment, folosirea aplicațiilor mobile pentru efectuarea plăților sau gestionarea contului bancar personal ne ajută să economisim timp. Aceste lucruri au devenit firești pentru mulți dintre noi.

Oportunitățile social media

Dezvoltarea tehnologiei aduce numeroase beneficii atât furnizorilor de bunuri și servicii, cât și beneficiarilor acestora. Însă nu trebuie să ignorăm că de această dezvoltare profită inclusiv actori interesați doar de propriile beneficii și din această perspectivă afirmația lui Bill Gates devine relevantă pentru securitatea statelor și pentru serviciile de informații. Tehnologia poate fi utilizată de anumite entități pentru a-și atinge scopurile, uneori fără ca ținta să sesizeze. Deși cadrul de analiză poate fi extins la numeroase sfere ale societății, acest articol își propune să ofere o perspectivă asupra unui singur segment, respectiv implicarea tehnologiei și a inovării în valorificarea oportunităților oferite de social media.

Există anumite entități, cu precădere statale, ale căror interese naționale diferă de cele ale altor entități. Din acest punct de vedere, secolul XXI a adus în prim-plan materializări ale conflictelor de interese sub diferite forme, de la noua tipologie a atacurilor teroriste, scheme evazioniste transfrontaliere inovatoare, până la noi tactici ale războiului hibrid, existând opinii care evocă o „nouă tipologie a conflictelor“. În această lume a oportunităților, evoluției și globalizării, capacitatea unui actor de a-și atinge obiectivele în raport cu un altul este direct proporțională cu gradul de inovare în utilizarea mijloacelor oferite de societatea actuală.

Armă veche, armă nouă

O abordare mai veche, și anume utilizarea populației statului țintă pentru atingerea obiectivelor proprii, continuă să fie folosită, în conexiune cu multe alte instrumente, și în ziua de astăzi. Diferența este că manipularea a căpătat caracteristicile dictate de dezvoltarea tehnologică. Dacă în perioada Războaielor Mondiale manifestele destinate populației erau răspândite cu ajutorul aeronavelor ușoare, astăzi există o modalitate mult mai simplă și mult mai eficientă, atât din perspectiva atingerii obiectivelor, cât și din perspectiva costului implicat – utilizarea platformelor de socializare și a paginilor web.

Manipularea opiniei cetățenilor unui stat reprezintă un element indispensabil pentru războiul informațional și conflictele mileniului al III-lea. Scopul urmărit este crearea unui dezechilibru social prin scăderea încrederii populației în instituțiile statului. Aceasta determină tulburări sociale ce pot influența politici publice, pot altera politica externă a statului și pot perturba activitatea autorităților implicate în asigurarea funcționării statului. O populație confuză, lipsită de încredere, care este preocupată de aspecte superficiale este susceptibilă să accepte o pretinsă soluție salvatoare din partea unui actor, fără a sesiza adevăratele intenții ale acestuia.

Conceptul controlului reflexiv, apărut inițial în Federația Rusă, explică metoda manipulării cetățenilor unui stat-țintă. Acesta presupune nu doar schimbarea ideilor și convingerilor membrilor societății, ci o inducere planificată și constantă de elemente care să îi determine pe aceștia să considere că singuri, din proprie inițiativă, au găsit soluția salvatoare. Astfel, folosind controlul reflexiv, inițiatorul își atinge obiectivele fără ca populația vizată să sesizeze că soluția identificată este, în realitate, sugerată din exterior. În condițiile în care platformele de socializare sunt printre cele mai accesibile mijloace de propagare a mesajelor, există actori care exploatează această oportunitate în propriul interes, aplicând conceptul controlului reflexiv.

Pentru a înțelege mai bine cum poate fi utilizată social media pentru manipularea indivizilor, este necesar să avem în vedere câteva caracteristici ale acestor platforme.

Filtrarea realității

Richards Heuer Jr., în opera sa „Psychology of Intelligence Analysis“, aduce în atenție modul în care natura umană este predispusă la eroare în interpretarea realităților întâlnite. Astfel, indivizii receptează, preponderent, elementele care sunt conforme cu sistemul lor de valori, elementele care le confirmă o preconcepție. Făcând trimitere și la programarea neurolingvistică, existența unor trasee mentale predefinite determină omul să filtreze realitatea și să conștientizeze, în primul rând elementele care îi confirmă opinia deja formată asupra realității. Astfel, în cadrul activității pe platformele de socializare, deși există numeroase surse de informare cu privire la un subiect anume, individul le va selecta, în majoritatea cazurilor, pe acelea care sunt mai apropiate de sistemul său de valori și credințe.

Estomparea codurilor sociale

Codurile sociale reprezintă succesiuni de elemente verbale, non-verbale, paraverbale și comportamentale. Prezența îndelungată în mediul online și pe platformele de socializare are ca rezultat estomparea codurilor sociale. Pentru inițierea unui dialog și pentru consolidarea relației cu o persoană în mediul online sunt folosite altfel de coduri decât cele utilizate în viața reală. În mediul virtual codurile sunt înlocuite de o serie de replici, distribuiri de materiale și aprecieri pozitive ale activității celeilalte persoane. În acest fel, scade nevoia de a câștiga încrederea unei persoane. Prin estomparea codurilor aferente realității concrete, încrederea unei persoane este câștigată mult mai repede, ideile cu rol de manipulare fiind acceptate mai ușor de către ținte.

Depresia provocată de social media

Psihologia a dovedit, în numeroase cazuri, că gândirea este configurată pe un sistem de comparație. Binele este privit în raport cu răul, lumina în raport cu întunericul etc. De-a lungul timpului, gândirea umană a început să exploreze tot mai multe aspecte ale vieții cotidiene prin intermediul comparațiilor – nivelul venitului raportat la cel al prietenilor, calitatea bunurilor deținute în raport cu ale altor persoane, toate acestea pentru a putea stabili o poziție pe o grilă ce definea limite de confort și acceptabilitate.

Social media oferă foarte multe elemente de comparație considerate reale de cei care le întâlnesc. Astfel, se vorbește din ce în ce mai mult de „social media depression“, o stare provocată de nemulțumirile suscitate de exemplele de bogăție și succes imposibil de atins, prezentate pe platformele de socializare. Mecanismele de manipulare pot utiliza social media depression pentru destabilizarea populației țintă și pentru întreținerea unor sentimente de nemulțumire. De la o astfel de stare generală până la inducerea ideii că instituțiile statului sunt responsabile pentru nivelul scăzut al vieții din societatea respectivă este o distanță de câteva zeci de postări bine formulate și direcționate.

Un număr limitat de decizii

Fiecare individ ia, în fiecare zi, o serie de decizii, de la lucruri nesemnificative, precum culoarea cămășii pe care o va îmbrăca, până la aspecte determinante pentru viitor, precum alegerea unei cariere. Deși unele elemente sunt mult mai importante decât altele, cercetările au demonstrat valabilitatea conceptului de „decision fatigue“, respectiv faptul că un individ poate să realizeze un număr finit de decizii favorabile lui, într-un interval de 24 de ore. Odată consumat acest număr (variabil în funcție de inteligență, experiență de viață și alte elemente socio-culturale), celelalte decizii pot să nu mai corespundă cu dorințele sau nevoile reale ale individului. „Decision fatigue“ a fost invocată de Mark Zuckerberg și de Tony Shae atunci când au explicat de ce poartă același model de tricou în majoritatea zilelor de muncă: nu vor să irosească o decizie pe un lucru atât de nesemnificativ. Social media solicită diferite decizii, specifice mediului virtual, iar astfel utilizatorii consumă o parte din cantitatea finită ce le stă la dispoziție.

Drept urmare, cel care orchestrează manipularea, va promova constant prin intermediul platformelor elemente de acest tip, pentru a putea menține societatea țintă într-o stare constantă de vigilență față de aspecte superficiale, deturnând atenția de la activități și stări de fapt relevante pentru viitorul societății.

Rețeta manipulării

Pe baza celor câteva capcane mentale prezentate, asociate platformelor de socializare, putem contura, în câteva etape, rețeta manipulării:
– alegerea unor fapte adevărate – elementele trebuie să fie reale, pentru ca o eventuală verificare să ateste veridicitatea datelor și credibilitatea sursei. De asemenea, eventualele acuzații de „dezinformare“, pot fi combătute prin evidențierea dovezilor cu privire la adevărul datelor prezentate;
– utilizarea capcanelor psihologice pentru a crea o versiune exagerată a realității – interpretarea datelor reale într-o manieră în care acestea să nu fie alterate, dar, prin intermediul unor conexiuni fabricate, să prezinte altă stare de fapt decât cea reală;
– adăugarea unor detalii atrăgătoare – povestea interpretată este „decorată“ cu exagerări, diferite în funcție de publicul țintă, rezultând diferite variante ce se pliază pe tiparele cognitive ale diferitelor grupuri sociale;
– publicarea pe platforme de socializare – versiunile adaptate specificului publicului țintă sunt publicate de diferiți vectori / în diferite medii;
– așteptarea preluării faptelor fabricate de către media și fake news, pentru a asigura un flux constant de știri destinate diferitelor categorii de populație. Din rațiuni ce țin de profit, anumite site-uri și agenții de știri preiau inclusiv din social media anumite fapte, pe care le prezintă ca fiind obținute prin propriile eforturi. Astfel, elementele de manipulare sunt remise unor categorii largi de populație de către vectori de informare autohtoni.

Un exemplu relevant în acest sens este reprezentat de o postare pe Facebook din 29.11.2017 a unei pagini, posibil asociată propagandei unui stat, prin care se evidențiază ideea „La noi viața este una foarte bună, iar în statul pe care toți îl consideră prosper și model, viața este în realitate grea“. Etapele menționate mai sus au fost parcurse întocmai – au fost selectate prețuri la alimente de bază (orez, paste, ulei, zahăr, sare) și realizată o comparație între acestea. Concluzia indusă de material este aceea că în toate cazurile, emițătorul avea printre cele mai mici prețuri, iar adversarul ideologic cele mai mari prețuri. Însă, nu s-a specificat dacă este vorba de același produs sau de producători diferiți, nu s-a specificat dacă a fost ales cel mai mic preț din primul stat pentru 1 kg de orez, de exemplu și cel mai mare din cel de-al doilea stat pentru aceeași cantitate. Au fost adăugate exagerările – în lista de comparație au fost adăugate state suplimentare, care să se situeze sub cel de-al doilea și peste emițător, ca preț. A fost postată comparația pe un profil cu milioane de abonați. În final, aceasta a fost preluată, existând trimiteri către un site de știri, sub pretextul că acesta oferă analiza completă.

Tehnologia și inovarea aduc încredere, speranță într-un viitor mai bun și mândria că facem parte dintr-o societate mai dezvoltată decât cea a predecesorilor noștri. Cu toate acestea, cele două noțiuni sunt astăzi asociate riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale a statelor și a cetățenilor. Aceste instrumente create fără intenția de a face rău pot servi unor interese distructive.

Abstract

Richards Heuer Jr. endorses the theory that individuals acknowledge reality through personal lenses, each of them having their own perspective, dictated by cognitive biases.

In today’s world, characterized by technology development and innovation, these aspects influence the manner in which people live inside the virtual world. Therefore, distinct entities have been dedicating a large amount of resources in order to use the opportunities of social media for gaining competitive advantage and fulfillment of national objectives. Being conscious about the above-mentioned vulnerabilities, they use manipulation and social engineering through virtual space, in a unique manner, getting to manage perception and dictate desirable opinions in a target-society.

Thus, intelligence organizations are responsible today for identifying new instruments in order to guarantee their citizens the security climate they are naturally seeking for.

Autor: Tiberiu Lazăr

Total
746
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*