Povestea revistei „Intelligence”

În martie 2008, într-o săptămână ploioasă în care părea că nu se întâmplă nimic, mi-am adus aminte de un îndemn pe care domnul Maior ni-l dăduse cu ceva timp în urmă: „Gândiţi, vă rog, un proiect pentru realizarea unei reviste a Serviciului!”.

Ştiam că ani de zile SRI-ul avusese o revistă numită „Profil”, dar care şi-a pornit şi oprit activitatea pe vremea fostului director, domnul Radu Timofte. Se realizaseră 10 numere şi parcă era prea puţin pentru cei 18 ani de existenţă a unei instituţii de anvergura celei în care lucram noi.

Trebuia gândită o formulă nouă, dezbărată de orice formă de rigiditate, care să facă pasul înspre o comunicare reală. Astfel, am stat câteva zile şi am scris „în secret”, captiv unui reflex de compartimentare nenecesară, pe care abia atunci începeam să o conştientizez, un proiect de revistă. Am luat desigur la puricat cele zece numere şi recunosc faptul că am păstrat părţile bune pe care le aveau. Domnul George Maior mi-a spus că ar fi bine ca noua publicaţie să poarte alt nume, dar să fie considerată continuatoarea „Profilului”.

După scrierea proiectului, în care introdusesem şi pasaje aparent utopice, precum realizarea unei rubrici literare, pe care ulterior le-am eliminat, am mers să-l prezint domnului director, care l-a citit cu atenţie şi l-a aprobat. Acum, la mai bine de cinci ani de activitate, am ajuns, împreună cu colegii din redacţie, la concluzia că se impune şi crearea unei astfel de rubrici şi, în plus, a uneia de critică de film, ambele, desigur, specializate pe intelligence. Mă gândesc la recenziile care au fost făcute în aceşti ani şi care au dat savoare revistei. Apoi, mă întreb, câte filme bune din domeniul de profil al Serviciului ar fi putut fi recomandate sau comentate în paginile revistei noastre.

La vremea respectivă, un rol important în corectarea proiectului pe care l-am realizat, ca el să poată intra în circuitul de avizare, l-a avut şi domnul Ion Grosu, care pe atunci conducea Cabinetul Directorului SRI. De asemenea, împreună cu Marius Bercaru, purtătorul de cuvânt al Serviciului de la acea dată, am pornit să construim, pe „schiţa” revistei „Profil”, în Corel, noul „Intelligence”.

Numele revistei a fost ales după ce s-a făcut o preselecţie la nivel naţional, în cadrul instituţiei, fiecare lucrător al SRI din fiecare judeţ putând contribui cu o propunere. După sute de variante s-a ales denumirea „Intelligence”.

Primul număr, din mai 2008, a coincis cu Summit-ul Tinerilor Atlantişti, care a fost găzduit de Serviciul Român de Informaţii, în cadrul unui important proces de deschidere generat de noua conducere. Efervescenţa acelor vremuri a putut fi valorificată mai ales din punct de vedere al comunicării interne şi pentru că SRI avea din nou o revistă funcţională.

Domnul George Cristian Maior a subliniat în editorialul primului număr faptul că „Intelligence” este continuatoarea „Profil”, susţinând mesajul că nimeni nu şi-a propus ca istoria să înceapă cu el şi că lucrurile bune trebuie continuate şi îmbunătăţite.

Fiecare număr s-a realizat cu foarte mari eforturi. Adjunctul directorului, domnul Viorel Voinescu, după semnarea proiectului, a realizat într-un timp record achiziţionarea unui aparat foto şi a unei maşini care să permită o tipărire mai evoluată. Toate acestea sunt, până la urmă, aspecte din istoria comunicării instituţionale în domeniul serviciilor secrete din România.

Ca la debutul oricărui proiect, specific naturii umane aş spune, au început să apară şi piedicile. Critici noi se iveau, fie că s-a descoperit o greşeală de tipar, una gramaticală sau te miri ce a mai sărit în ochii vigilenţi ai celor care ani de zile stătuseră pe margine şi nu luaseră nicio iniţiativă. Se căutau formule de exprimare şi transmitere a nemulţumirilor către conducere, care să mă împiedice pe mine, ca redactor-şef, să aflu despre ce greşeli este vorba. În eliminarea unor astfel de practici un rol benefic l-a avut, în acele începuturi, şi domnul Sorin Brăteanu, care ne atenţiona, pe mine şi pe Bercaru, despre mesajele care veneau către conducere, rugându-ne să fim exigenţi cu noi înşine, ca să nu mai dăm ocazia de a fi criticaţi.

Faza a doua de evoluţie a revistei a fost mai extinsă. Implicarea colegilor Sorin Sava, Lucian Agafiţei şi Bogdan Antipa a adus un plus valoric şi de design. Am început să colaborăm constant cu Centrul de Surse Deschise condus de către doamna Cristina Posaştiuc şi cu Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, condusă de domnul Teodoru Ştefan. În revistă au publicat articole, alături de domnul director, domnii Florian Coldea – Prim-adjunct al directorului SRI, precum şi adjuncţii directorului, domnii Dumitru Cocoru, Ion Grosu, Viorel Voinescu, transmiţându-se astfel un mesaj de încurajare în a publica, pentru cei care poartă haina de lucrător al Serviciului şi doresc să-şi expună ideile în „Intelligence”.

Din punct de vedere al colaborării cu mediul extern SRI, s-a realizat performanţa de a avea ca semnatari de articole autori precum: Iulian Fota, Sergiu Medar, Cristian Tabără, Radu Tudor, Cristian Pârvulescu, Vasile Dâncu şi mulţi alţi exponenţi ai societăţii civile sau ai presei.

Efortul nostru a fost recompensat cu o statistică pe măsură, în aceşti ani tipărindu-se peste 70.000 de exemplare, 260 de autori, din interiorul şi din exteriorul Serviciului, publicând aproximativ 350 de articole. „Intelligence” a fost citată în presa centrală sau locală, de multe ori preluându-se articole sau pasaje din scrierile autorilor noştri. O rubrică de maxim interes este cea istorică, coordonată de Cristian Troncotă şi apoi de Tiberiu Tănase, de unde s-au preluat cele mai multe articole în mass-media.

Uitându-mă în urmă la tot ce s-a realizat în aceşti ani în cadrul Serviciului Român de Informaţii, o reformă şi o transformare fără precedent, cu o profundă dezvoltare a cooperării în plan intern şi extern, cu rezultate profesionale deosebite, stau şi mă întreb dacă revista a reuşit să se ridice măcar la o notă mulţumitoare, în comparaţie cu activitatea instituţiei. Ne-am străduit, aşa cum am putut, cu resursele de timp şi creativitate pe care le-am avut, să realizăm un produs de comunicare, în primul rând accesibil, plăcut şi prietenos.

Mai trebuie consemnat şi faptul că cei care sunt implicaţi în colectivul de redacţie nu sunt jurnalişti de meserie, această muncă realizându-se în plus, faţă de activitatea obişnuită a fiecăruia. Din acest punct de vedere, ne-am propus ca obiectiv profesionalizarea „Intelligence”, prin realizarea unei redacţii.

Naşterea revistei „Intelligence” s-a înscris, de asemenea, în cadrul unui proces etapizat de dezvoltare a comunicării publice în cadrul SRI. Nu trebuie uitată acţiunea Direcţiei Programe de Comunicare – „Terorismul de lângă noi”.Aceasta a căpătat o şi mai mare legitimitate după ce, pe lângă prezentarea misiunii instituţiei, elevii interesaţi de o carieră în slujba Patriei puteau găsi pe mese o revistă care să le completeze cunoaşterea. Am fost foarte bucuroşi că aceasta a putut fi „Intelligence” şi că, nu de puţine ori, mesajele care au venit de la cei care au citit-o ne-au fost favorabile.

Ar mai fi de salutat efortul colegilor noştri din cadrul Direcţiei Logistice, cei care s-au ocupat ca acest produs să poată fi tipărit şi să poată apărea la timp, de multe ori contra cronometru, în funcţie de evenimentele pe care le aveam. Îi mulţumesc deschis domnului Romeo Gheorghian şi colectivului pe care l-a condus în aceşti ani.

O rubrică aparte a fost „I pak dau ştire”, pe care a realizat-o senior editorul Nicolae Rotaru, scriitor cu state vechi şi profesor, cu un stil pe care, recunosc, m-am ambiţionat să-l susţin personal pentru a mai descreţi frunţile mult prea încruntate ale celor care lucrează sau sunt interesaţi de literatura de specialitate în domeniul informaţiilor. În acelaşi registru mai trebuie menţionat că, până la apariţia revistei „Vitralii”, care s-a născut după un interviu pe care i l-am luat domnului Filip Teodorescu, cei din Asociaţia Cadrelor Militare în Retragere şi Rezervă a SRI au putut avea un cuvânt de spus în cadrul „Intelligence”. Şi ca să fac şi o glumă, mai spun şi că nu mă supăr că ne-a „recrutat” unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori, şeful rubricii de studii istorice în intelligence, domnul Cristian Troncotă, devenit redactor-şef al „Vitraliilor”.

Rubrica de studii pe problematica terorismului a fost bine organizată de către Cristian Barna şi apoi de către Gabriela Ilie, iar colegilor Diana Ivan şi Cătălin Ţugui trebuie, de asemenea, să le mulţumesc pentru efortul constant depus în spatele scenei, acolo unde totul a trebuit să se desfăşoare într-o mare viteză şi cât mai eficient. Îi adresez mulţumiri speciale colaboratoarei noastre, Oana Magdalena Ciobanu, care mai întâi în SRI, iar acum sunt sigur că şi la Ministerul Apărării Naţionale, şi-a lăsat şi-şi va mai lăsa amprenta pe realizarea unor programe de comunicare importante.

Mă gândesc mult şi la colegii noştri din judeţe care mereu s-au străduit ca „Intelligence” să ajungă la prefecturi, consilii judeţene, instituţii deconcentrate, universităţi, licee, tocmai ca mesajul celor care au publicat articole în revista Serviciului Român de Informaţii să aibă receptori interesaţi.

„Revista Română de Studii de Intelligence” este, din punct de vedere instituţional, sora „Intelligence” şi îmbracă o haină academică, fiind cotată ca o revistă foarte bună, de un nivel tot mai crescut. Revista este coordonată şi sprijinită de Valentin Filip, Irena Chiru şi Niculae Iancu. Îi felicit şi le mulţumesc, atât lor cât şi colegilor de la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” pentru sprijinul acordat în aceşti ani.

Organizarea Premiilor Revistei „Intelligence” a fost pentru noi un examen important. La aceste tipuri de activităţi se testează de fapt capacitatea noastră de comunicare şi spiritul de echipă. Va trebui să înţelegem că nu toată activitatea unei instituţii, fie ea şi serviciu special, îmbie la sporirea exigenţei faţă de secret. Sunt situaţii de comunicare internă când secretizarea de dragul secretizării poate fi un impediment pentru progres şi eficienţă. Tocmai de aceea, în aceşti ani, am debirocratizat în mod treptat modul de a relaţiona al celor care au dorit să publice articole cu cei în măsură să îi susţină.

Două colege cărora vreau să le mulţumesc sunt Mihaela Matei şi Alina Păun. Mihaela a contribuit cu ideile sale, dar şi cu spiritul riguros, la primele numere ale revistei, iar acum Alina, ca membră a Grupului de Comunicare din cadrul SRI, creează un necesar liant între Grup şi revistă.

Îmi doresc să pot privi peste ani, alături de colegii mei, cu mândrie la această perioadă în care împreună, prin eforturi considerabile, am realizat un produs de comunicare viabil. „Intelligence” va trebui să rămână revista Serviciului Român de Informaţii şi un reper, din punct de vedere ideatic şi creativ, în domeniul său de specialitate. Ea nu este o revistă de cercetare ştiinţifică, ci una de opinie, care pas cu pas va căpăta forma pe care am gândit-o la data realizării proiectului.

În concluzie, mulţumiri conducerii SRI, în special fondatorului „Intelligence”, domnul ambasador George Cristian Maior, tuturor ofiţerilor şi subofiţerilor SRI care s-au implicat, dar şi persoanelor din afara Serviciului, pentru importanta contribuţie la crearea unei legături de comunicare între Serviciul de Informaţii al Românilor (modificarea este voită) şi cei care doresc să îşi dezvolte cunoaşterea pe acest palier sau chiar să primească legitimaţia de angajat al SRI.

Autor: Flaviu George Predescu, Redactor-şef

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*