Povestea Germaniei. Comunitatea ca partener

Într-o epocă a ameninţărilor generate de terorismul internaţional sau spionajul cibernetic, serviciilor de informaţii le sunt atribuite tot mai multe sarcini şi competenţe. În statele democratice, consecinţa acestei situaţii este includerea tot mai frecventă pe ordinea de zi a dezbaterii publice a subiectelor legate de puterea structurilor de intelligence şi de modul în care acestea o folosesc.

În perioada Războiului Rece, comunicarea publică era de neconceput în aşa-numita „second oldest profession”, apariţia serviciilor în presă fiind considerată o consecinţă a lipsei de profesionalism. Concepţia s-a schimbat în era democraţiei mediatice. Astăzi, dialogul cu cetăţenii a devenit obligatorie, având în vedere necesitatea informării acestora cu privire la riscurile la care sunt supuşi, dar şi a contracarării pericolului de acutizare a sentimentului de neîncredere faţă de serviciile secrete, sentiment amplificat de factori precum prezentarea deformată în mass-media (şi uneori chiar şi în mediul politic) a activităţii acestor instituţii sau existenţa unui deficit de transparenţă.

GKND – Good Knowledge and Need for Dialogue

În Germania, un pas important în direcţia relaţionării cu societatea civilă s-a făcut în anul 2003, prin înfiinţarea, la Berlin, a unui Cerc de dialog pe tema serviciilor de informaţii (Gesprächskreis Nachrichtendienste in Deutschland/ GKND), de către foste cadre de conducere din structurile germane de profil, cărora li s-au alăturat experţi din domeniul cercetării ştiinţifice, economie, politică, justiţie, mass-media sau instituţii de stat.

GKND este menită să contribuie activ la promovarea şi structurarea constructivă a discursului public referitor la funcţionarea serviciilor secrete, prin armonizarea experienţelor profesionale acumulate de foştii angajaţi cu percepţia externă asupra problematicii.

Nevoia de dialog cu societatea civilă şi de înţelegere, de către aceasta, a rolului structurilor de siguranţă naţională în menţinerea securităţii statale şi apărarea valorilor democratice a impus adoptarea unor măsuri de către serviciile de informaţii. Atât Oficiul Federal pentru Apărarea Constituţiei (BfV), cât şi Serviciul Federal de Informaţii (BND) s-au remarcat print intensificarea eforturilor pentru creşterea transparenţei şi credibilităţii instituţionale în rândul cetăţenilor. Au fost implementate numeroase măsuri de awarness vizând prevenirea şi combaterea extremismului, dar şi a acţiunilor de spionaj şi sabotaj derulate împotriva mediului economic german.

Rapoarte şi analize

Anual, BfV elaborează un raport cu scopul de a informa opinia publică în privinţa aspectelor relevante în planul securităţii şi de a avertiza asupra fenomenelor negative care reprezintă sau ar putea reprezenta riscuri la adresa statului şi a populaţiei.

În plus, BfV şi BND publică periodic, pe propriile pagini de internet, analize referitoare pe teme precum extremismul, terorismul, criminalitatea organizată, securitatea cibernetică, proliferarea armelor de distrugere în masă.

Proiecte de cercetare

În perioada 2011-2015, BfV a derulat un proiect de cercetare a propriei istorii (intitulat „Istoria organizaţională a BfV din perioada 1950-1975”), sub coordonarea unor academicieni germani reputaţi, prin prisma nevoii serviciului de a beneficia de sprijinul societăţii, dar şi a rolului istoriei ca element de identificare a angajaţilor BfV cu sarcinile şi activitatea lor.

Un proiect similar a fost iniţiat şi la nivelul BND. Începând din 2016, o Comisie Independentă de Istorici are sarcina de a face cunoscute, prin diverse publicaţii şi manifestări ştiinţifice, peste zece studii pe tema activităţii desfăşurate până la mijlocul anilor ’80 de BND şi de structura predecesoare acestuia (Organizaţia Gehlen, 1946-1956).

Linii telefonice şi programe pentru deradicalizare şi reinserţie

În noiembrie 2005, Oficiul Federal pentru Apărarea Constituţiei a lansat o linie telefonică şi o adresă de e-mail accesibile tuturor persoanelor dispuse să furnizeze indicii, inclusiv în limbile turcă sau arabă, cu privire la planificarea unor acte de violenţă şi atentate teroriste.

În 2011 au fost iniţiate două programe de deradicalizare şi reinserţie destinate extremiştilor de dreapta, respectiv de stânga. Angajaţii BfV pot fi contactaţi prin linii telefonice speciale şi prin e-mail, iar persoanele-ţintă beneficiază de instruire şi calificare profesională, dar şi de protecţie.

Zile ale porţilor deschise şi recepţii de toamnă

Anual, cetăţenii sunt invitaţi să participe, la Berlin, la „Ziua Porţilor Deschise în Ministerul Federal de Interne”, eveniment care include şi discuţii cu angajaţi ai BfV pe tema activităţii lor.

Totodată, la 13 octombrie 2014, BfV şi BND au organizat pentru prima oară, la Berlin, o recepţie de toamnă care a oferit societăţii civile un cadru adecvat pentru un schimb de opinii în privinţa „problemelor actuale şi viitoare ale arhitecturii germane de securitate”.

Campanii de recrutare

Începând din anul 2013 s-a constatat o intensificare a eforturilor celor două servicii în direcţia recrutării de specialişti în diverse domenii.

Atât BfV, cât şi BND s-au remarcat prin participarea – de cele mai multe ori cu standuri proprii – la târguri cu profil economic, de educaţie şi joburi, aceste evenimente constituind un mediu prielnic acţiunilor de recrutare.

Pe site-urile ambelor structuri sunt postate frecvent anunţuri de angajare, fiind căutaţi, în general, informaticieni, ingineri electronişti, jurişti, specialişti în Islam, experţi în resurse umane, forţe de supraveghere operativă, arhivari, politologi, economişti, precum şi cunoscători de limbi străine de circulaţie internaţională sau rare (rusă, turcă, arabă, farsi, kurdă, în principal dialectele kurmanci, sorani şi zazaki).

BfV oferă tinerilor interesaţi sprijin financiar (burse IT pentru studenţii la informatică), precum şi posibilitatea angajării, după finalizarea, în cadrul Facultăţii Federaţiei pentru Administraţie Publică, a unui studiu dual (în ştiinţe juridice, economice sau sociale), de trei ani, care include stagii de practică la BfV.

Conferinţe şi simpozioane

BfV organizează, la Berlin, un simpozion anual destinat intensificării dialogului cu mediul ştiinţific, universitar, politic şi economic pe teme relevante în planul securităţii naţionale, cu accent pe terorismul internaţional şi spionajul economic.

Anual au loc aproximativ 100 de manifestări de informare a mediului economic cu privire la măsurile de contracarare a acţiunilor de spionaj. O astfel de manifestare este conferinţa de securitate „Protecţia proactivă a economiei – prevenire prin informare“ la care participă reprezentanţi ai unor firme şi asociaţii economice, precum şi ai unor ministere şi autorităţi de securitate din Germania şi alte state.

Proiecte comune cu organismele economice

BfV are în competenţă implementarea conceptului „Prevenire prin informare”, principalul element de legătură cu asociaţiile şi firmele economice, dar şi cu institutele ştiinţifice şi de cercetare.

Serviciul de informaţii interne a încheiat acorduri de cooperare cu Asociaţia Constructorilor Germani de Maşini şi Utilaje, Asociaţia Federală a Firmelor de Securitate şi Uniunea Federală pentru Industria IT, Telecomunicaţii şi New Media, în scopul îmbunătăţirii protecţiei know-how-ului companiilor şi al informării acestora în privinţa riscurilor de spionaj.

În aprilie 2016, ministrul german de interne, Thomas de Maizière, a lansat proiectul „Iniţiativa Protecţia Economiei”, în cadrul căruia BfV şi BND, alături de Oficiul Federal pentru Securitatea IT/ BSI şi Oficiul Federal pentru Combaterea Criminalităţii/ BKA, îşi vor armoniza, împreună cu actori privaţi, activităţile în direcţia protecţiei economiei.

Un alt proiect de acest tip („Roadshow Protecţia Economiei”) a fost iniţiat, în septembrie 2016, de BfV, împreună cu Banca de Investiţii a Landului Brandenburg şi Ministerul local de Interne, în scopul informării mediului economic cu privire la riscurile asociate criminalităţii cibernetice şi spionajului industrial, precum şi sprijinirii IMM-urilor în identificarea şi contracararea acestor pericole.

Comunicare, încredere, sprijin – un trio numit „eficienţă”

O caracteristică esenţială a democraţiei o reprezintă funcţia de control public asupra instituţiilor statului, iar serviciile de informaţii nu fac excepţie. Aceasta nu înseamnă, desigur, că cetăţenilor le pot fi aduse la cunoştinţă toate măsurile adoptate la nivelul structurilor de intelligence, însă pentru a fi eficiente, aceste structuri trebuie să stabilească o relaţie bazată pe încredere cu populaţia, astfel încât să beneficieze de sprijinul ei. Prin acţiunile întreprinse, BfV şi BND pot fi considerate un exemplu în acest sens.

Abstract

Recent years emphasized the Federal Office for the Protection of the Constitution (BfV), as well as the Federal Intelligence Service (BND) intensive efforts in increasing their transparency and institutional credibility among the civil society. They’ve stood out for implementing various awareness measures on preventing and opposing extremism, as well as espionage and sabotage targeted at the German economy.

These measures focused mainly on awareness campaigns against the activity of foreign intelligence services. Awareness endeavour comprised writing annual reports and periodic analyses, organizing symposiums, conferences and itinerant exhibitions, distributing flyers and brochures, attending fairs and engaging in research projects.

Informaţiile folosite pentru redactarea acestui articol au fost obţinute din surse deschise (n.r.).

Autor: Elena Agheană

Total
15
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*