OSINT puzzle

Sursele deschise de informaţii au fost multă vreme privite cu reticenţă de serviciile secrete, fiind adesea lăsate într-un con de umbră şi considerate inferioare celor care presupun operaţiuni secrete. Pe parcursul evoluţiei şi dezvoltării intelligence-ului modern, analiza OSINT a fost, uneori, ignorată în comparaţie cu surorile ei vitrege (HUMINT, SIGINT ş.a.), mai secrete şi mai interesante. Societatea cunoaşterii, în care trăim, este una dominată de informaţia partajată şi diseminată uşor către public. Analiza din surse deschise ocupă acum un loc de cinste în panoplia de instrumente şi metode de obţinere a informaţiilor de securitate naţională. În ultimii 15 ani, niciun serviciu secret nu şi-a mai permis să ignore avertizările venite din zona OSINT. Numai dacă ne uităm la utilizarea social media în acţiuni teroriste (ameninţări, execuţii transmise în direct, semnale pentru declanşarea de atacuri, îndoctrinare şi radicalizare, propagandă şi fake news), putem aprecia cât de relevante devin concluziile şi evaluările obţinute din analiza surselor deschise.

Epoca ameninţărilor non-statale a adus modificări majore atât în comportamentul organizaţiilor de intelligence cât şi în cel al adversarilor acestora. Teroriştii folosesc mediul electronic (canale youtube, posturi de televiziune, platformele sociale etc.) pentru a comunica atât cu statele ţintă, cu publicul larg (pentru răspândirea terorii), dar şi cu membrii organizaţiilor din care fac parte. Aşadar, media a devenit un mijloc utilizat în războiul terorii, iar agenţiile de securitate au fost nevoite să-şi îndrepte atenţia spre OSINT.

Puterea informaţiei

Cum ajungem să realizăm evaluări de securitate pe baza unor informaţii publice? În jargonul profesional, în mod greşit, această activitate laborioasă de a extrage „sunete din zgomotul de fond“ este etichetată drept „cititul ziarelor“. În realitate însă, contribuţiile OSINT la evaluările strategice şi tactice capătă valoare prin calitatea analizei. Principiul „informaţia înseamnă putere“ este valabil doar dacă informaţia este acţionabilă, oportună, verificată şi prezentată corect (obiectiv). Paradigma în care funcţionăm astăzi ne ajută să avem acces la volume mari de informaţie publică. Această informaţie este mult mai uşor de obţinut, deoarece nu necesită angrenarea unor mecanisme complexe, secrete şi riscante. Însă dificultăţile sunt mult mai mari în selecţia datelor (alegerea elementelor de interes pentru securitatea naţională), analiza informaţiilor şi valorificarea în produse de intelligence. Deşi informaţia din surse deschise este disponibilă tuturor, diferenţa o face calitatea proceselor implicate până la momentul valorificării. Expertiza analistului de intelligence conferă valoarea adăugată a acestor produse.

Presiunea timpului

Nu trebuie să uităm că informaţia este perisabilă, iar dacă nu este valorifică la timp, tot efortul este inutil. De asemenea, informaţia trebuie temeinic verificată. Dacă datele nu sunt veridice, riscurile sunt foarte mari, iar valorificarea nu produce efecte benefice.

Proverbul „graba strică treaba“ este valabil şi în domeniul securităţii naţionale, însă cu efecte dramatice, întrucât gestionarea eşecului este mai dificilă decât prevenirea erorilor. Una din sursele de eroare în analiză este presiunea timpului. Aceasta apare din cauza necesităţii de a asigura un interval de timp suficient beneficiarului pentru a putea utiliza informaţiile. Există şi varianta informării post-factum, însă aceasta are alte scopuri decât prevenirea materializării unor riscuri sau ameninţări, fiind menită să ajute la identificarea corectă a cauzelor. În domeniul analizei OSINT, presiunea timpului este şi mai mare pentru că sursele deschise sunt accesibile tuturor, avantajul competitiv fiind dat de rapiditatea procesării şi analizei. Rolul tehnologiei în OSINT devine, astfel, foarte important. Analistul de surse deschise trebuie să fie familiarizat şi cu utilizarea resurselor IT pentru a înţelege şi procesa corect date din sisteme informatice, dar şi pentru a utiliza uşor aplicaţiile informatice dedicate. În spirit de glumă, putem spune că în imensitatea internetului este mai uşor să te pierzi decât să găseşti ceea ce cauţi. Tocmai din acest motiv au fost dezvoltate tehnologii care să realizeze automat prelucrări de date, însă, la rândul lor, acestea trebuie utilizate şi interpretate de analişti.

Metafora vulcanului

Atunci când a definit evenimentele foarte puţin probabile, de tip lebădă neagră (“black swan”), Nassim Taleb a inventat, în stilul său propriu, un concept care a devenit un punct de referinţă în literatura de specialitate şi în dezbaterile celor mai mult sau mai puţin iniţiaţi. Acest concept îşi relevă potenţialul în fiecare situaţie critică de anvergură pe care o trăieşte omenirea.

Întrebarea, „de unde vin lebedele negre?“ pleacă de la una din preocupările analizei de intelligence şi a cercetării în domeniu, respectiv abordarea incertitudinii ca rezultat al necunoaşterii (opusul cunoaşterii). Pot fi identificate două tipuri de necunoscute: ştim ce date lipsesc (known unknowns) sau nu ştim ce date lipsesc, (unknown unknowns). Care sunt dimensiunile necunoaşterii, cum o definim, cum o putem investiga? Nu mă refer doar la lipsa informaţiilor, ci la fenomene, evenimente, fapte cu care nu ne-am confruntat ca omenire până acum şi pe care practic nu le cunoaştem.

Reprezentarea clasică a necunoscutului ia forma unui iceberg. Astfel, la suprafaţă se află datele cunoscute, vizibile, investigabile, dar sub nivelul apei există un volum mult mai mare care reprezintă ceea ce nu ştim. Această categorie de informaţii poate fi împărţită în ceea ce ştim că nu ştim, ceea ce nu ştim şi ceea ce presupunem că se poate întâmpla (dar nu suntem siguri).

Modelul icebergului este preluat din psihologie, în speţă de la Freud (metafora icebergului privind transconştientul) care a reprezentat astfel conştientul, subconştientul şi inconştientul. El poate fi aplicat cu succes şi analizei de intelligence, cu menţiunea că acesta este un model static, în timp ce lumea în care trăim este dinamică, globală, interconectată, receptivă şi reactivă, chiar autodistructivă.

O reprezentare a necunoscutului, mai potrivită lumii actuale, poate folosi modelul unui vulcan, care are la suprafaţă structuri vizibile, ce reprezintă datele pe care le cunoaştem, iar în adâncurile sale o magmă încinsă care reprezintă ceea ce nu ştim. Erupţia vulcanului poate fi considerată momentul apariţiei unui eveniment surpriză.

Metafora vulcanului este un concept propus de profesorul Ion Mânzat (Psihologie Transpersonală, Bucureşti, Ed. Cantes, 2002) cu scopul de a reprezenta diferenţa între transconştiinţă şi conştiinţa umană într-o formulă dinamică şi sinergetică. Spre deosebire de iceberg, care este un munte de gheaţă, vulcanul are o dinamică specifică, alternând perioadele de activitate şi de repaus. Procesele geomorfologice care au loc în interiorul şi exteriorul vulcanului ne ajută să înţelegem ce se întâmplă de fapt în domeniul cunoaşterii. Astfel, lucruri despre care nu ştim că există erup, în anumite condiţii, intrând în conştiinţa publică şi formând un nou strat al cunoaşterii.

În domeniul informaţiilor, majoritatea activităţilor întreprinse de cei care vor să atenteze la securitatea naţională se desfăşoară în secret, pentru a nu trezi suspiciunea autorităţilor. Aceste activităţi ilegale prind contur, în timp, şi evoluează până la un punct culminant, care poate fi reprezentat prin erupţia vulcanului (producerea atentatului, prinderea teroriştilor). Până la atacul turnurilor gemene cu avioane de linie, de exemplu, nimeni nu se gândea că aşa ceva este posibil?

Reprezentarea cunoaşterii folosind metafora vulcanului este importantă pentru că ne ajută să înţelegem că din incertitudini se dezvoltă riscuri şi ameninţări, astfel că ignorarea necunoscutelor ne poate afecta iremediabil.

Abstract

Is OSINT the Cinderella of intelligence methods? Once upon a time maybe, but nowadays no intelligence agency can afford to ignore open source intell, including SOCMINT and the other INT’s from the last decades. In the Cold War era, OSINT was considered a waste of time, beeing nicknamed as „reading papers”, but now it is assesed as a top method. OSINT developed a lot of new tools to evaluate and extract intelligence from open sources. In the age of knowledge society, OSINT brought in the secret agencies more than data, it came with a new way of producing intelligence, online intelligence.

Autor: Ion Lucian Petraş

Total
20
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*