Nepăsarea, o sursă de profit

Trăind în era informațională, ne-am obișnuit, poate prea ușor, cu ideea că putem comunica oriunde, oricând şi aproape orice. Am acceptat, cu aceeaşi ușurință cu care am adoptat tehnologia ce ne-a permis acest lucru, să împărtăşim, pe diferite platforme digitale, informații care până nu demult erau destinate unui cerc restrâns, format fie din membri ai familiei, prieteni sau un melanj al acestora. Am făcut şi facem publice date şi informații cu aceeaşi viteză cu care intrăm în posesia lor sau le producem noi înşine. Ne-am lăsat atraşi de mirajul comodității cu care menținem legătura cu persoane aflate la celălalt capăt al lumii, persoane pe care tehnologia a ajuns să le plaseze la un click distanţă faţă de orice factor de interes.

Am acceptat astfel, ca o prezenţă de la sine înțeleasă, diferite soluții software de comunicare online, în viața noastră de zi cu zi, indiferent de forma hardware-ului în care au fost implementate. Odată astfel insinuată ca prezenţă în ritualul zilnic al existenţei individuale, modalitatea facilă de a comunica online aproape că a devenit o nevoie de bază asimilabilă celor enunţate de către psihologul Abraham Maslow în celebra ierarhie a nevoilor umane ce îi poartă numele.

Exploatarea datelor personale

Era inevitabil astfel, ca un incident precum cel creat în jurul „Cambridge Analytica” să ne scuture într-o oarecare măsură din amorțeala în care, fie din necunoaștere, fie din lipsă de interes, ne-am complăcut atunci când vine vorba despre ceea ce se întâmplă cu datele noastre disponibile în mediul online. Această companie a cules, prelucrat şi utilizat date personale ale utilizatorilor Facebook, încă din anul 2014. Datele au fost obținute înşelând atât compania Facebook cât şi utilizatorii platformei de social media, conform articolelor apărute în New York Times şi The Guardian. Publicaţiile menţionate arată că Alexander Nix, în calitate de CEO al Cambridge Analytica, a abordat potențiali clienți ai companiei afirmând că este în măsură să stabilească profilul psihologic al consumatorilor şi al votanților fiind astfel capabil să influențeze modul în care aceștia vor acționa atunci când sunt confruntați cu o alegere. Măsura în care ne repugnă ideea că cineva ne studiază fără știința sau acordul nostru, poate determina gradul de expunere a datelor personale sau efortul pe care îl depunem pentru a ne asigura că viața noastră rămâne privată.

Pentru un utilizator neinițiat al internetului şi al serviciilor disponibile prin intermediul acestuia, consecințele utilizării datelor personale online, pot părea insignifiante sau atenuate de faptul că acesta proiectează încredere în furnizorii de servicii.

În inferioritate numerică şi oarecum la polul opus se află acei utilizatori care, în deplină cunoștință de cauză, iau decizii informate asupra cantităţii şi calităţii datelor personale pe care aleg să le expună în mediul online.

Utilizatorul poate alege

Este recomandat ca atunci când accesăm platformele de socializare, să evităm publicarea unor informații cum ar fi numărul de telefon sau adresa. De evitat este şi folosirea unor parole ușor de identificat, fiind totodată recomandată utilizarea unei adrese de poştă electronică special creată pentru astfel de situații. Atunci când, din motive bine întemeiate, suntem nevoiți să creăm un cont online trebuie să ştim că majoritatea câmpurilor din formularele de înregistrare necesită introducerea unor date, însă fără a se proceda la verificarea autenticităţii informațiilor furnizate. Utilizatorul poate decide asupra validității acestora şi respectiv oportunității furnizării datelor reale. În situația în care ne aflăm în postura de a fi înregistrați pe platforme diferite de socializare, este bine să ne amintim că pentru a preveni compromiterea oricărui cont online este indicat să nu folosim aceeaşi parolă pentru toată gama de conturi deținute.

Fiecare platformă de socializare online, atașează conturilor de utilizatori, o suită întreagă de setări de securitate, accesibile în mod normal prin utilizarea opțiunii de configurare cont. În cadrul aceleași categorii sunt în general disponibile şi setările legate de protecția datelor personale furnizate de către utilizator şi respectiv varii opțiuni legate de modul în care sunt tratate acestea, atunci când sunt introduse de către posesorul contului şi mai apoi stocate de către compania ce oferă serviciile, permițând astfel ca aceste informații sa fie de domeniul public sau privat, în conformitate cu alegerea făcută în momentul configurării acestui câmp.

Reglementări europene în beneficiul consumatorilor

Începând cu data de 25 mai 2018 în cadrul Uniunii Europene, a intrat în vigoare legislaţia referitoare la protejarea datelor, cunoscută ca şi GDPR sau „The General Data Protection Regulation”. Aceasta afectează toate companiile care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Uniunii Europene şi care, prin natura activității desfășurate, colectează datele consumatorilor.

Acesta este un pas important în sprijinul unei mai bune înțelegeri a ceea ce se întâmplă cu datele utilizatorilor în momentul în care acestea sunt stocate atât electronic cat şi „clasic”.

Cetăţenii Uniunii dispun de o serie de pârghii care le permit să păstreze controlul asupra propriilor date şi a ceea ce se întâmplă cu acestea. În ultimă instanță însă este necesar ca posesorul datelor să fie bine informat pentru a fi în măsură să ia cele mai bune decizii privitoare la utilizarea propriilor date.

Abstract

People don`t always question what happens with personal data collected by means of online dissemination across various social networking platforms.

Recent incidents, such as the case of Cambridge Analytica raised more warning signs on the subject of processing of such data. Due to The General Data Protection Regulation, European citizens have more control on the use of their personal data because they are informed about what happens further with that data.

Autor: Valentin Mutică

Total
1
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*