Impactul noilor tehnologii asupra procesului de intelligence

Inovaţia tehnologică este unul din elementele fundamentale ale dezvoltării societăţii, tehnologia îndeplinind rolul esenţial de infrastructură-suport şi resursă principală în planul redimensionării continue a potenţialului evolutiv al umanităţii.

Paşi importanţi în accelerarea posibilităţilor tehnologice de explorare a spaţiului cosmic, de acces/ partajare a cunoaşterii, de revoluţionare a medicinei, au caracterizat cea de-a doua jumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI.

Astfel, similar celor mai reprezentative segmente de activitate, domeniul intelligence este caracterizat de o traiectorie de dezvoltare raportată în mare măsură la avansul tehnologic al ultimelor decenii, componenta analitică beneficiind de soluţii specializate, coordonate şi aplicate în direcţia creşterii eficienţei şi calităţii produselor, pentru fiecare dintre sub-domeniile asociate, în timp ce cantităţile imense de date produse zilnic au determinat apariţia sistemelor de captură automată.

Definirea tehnologiei

Termenul „tehnologie” provine din cuvântul grec tekne sau techne, care poate fi tradus ca „artă”, „ambarcaţiune” sau „îndemânare”. Pe la începutul secolului al XVIII-lea, semnificaţia cuvântului a ajuns aproape de cea utilizată în prezent, definiţia dată de un dicţionar de limba engleză indicând „o descriere a artelor, în special mecanice”. În 1831, Jacob E. Bigelow publica „Elementele tehnologiei”, prima carte în limba engleză care conţinea cuvântul „tehnologie” în titlu. Aşa cum l-a definit, tehnologia consta în „principiile, procesele şi denumirile artelor mai deosebite, mai ales a celor ce implică aplicaţii ale ştiinţei”.

Pe măsură ce umanitatea a progresat, înţelegerea şi utilizarea tehnologiilor a evoluat către efortul de grup, efectuarea activităţilor necesare producerii unei maşini (design, procurarea materialelor, fabricarea părţilor componente, asamblarea, testarea şi vânzarea) devenind o sarcină dificilă pentru un singur individ. Astfel, tehnologia poate fi văzută ca o combinaţie de dispozitive, de competenţe şi structuri organizatorice şi, de asemenea, utilizatori.

În prezent, elementele de tehnologie a informaţiei şi comunicării constituie componente de importanţă critică în mediile guvernamental şi privat, instrumentelor computaţionale (în special software) şi lucrului colaborativ revenindu-le roluri determinante pe fiecare dintre segmentele procesului de intelligence.

Produse software cu rol de colectare/procesare/analiză – diseminare. Filtrare şi colectare/procesare automată a informaţiilor în selecţii, documentare tematice

Captură

Automatizarea procesului de culegere a datelor din diverse surse

În contextul actual de dezvoltare şi diversificare a surselor, cu preponderenţă în mediul virtual, automatizarea procesului de culegere, structurare şi filtrare a datelor reprezintă o prioritate pentru integratorii de soluţii OSINT.

Ritmul alert al evoluţiei tehnologiei de procesare în domeniul IT impune alinierea agenţiilor de intelligence la aceste standarde, pentru a putea rămâne competitive. Procesul de culegere a datelor presupune preluarea, aproape în timp real, a datelor noi ce alimentează constant diverse medii de informare (format text sau audio-video). Pe lângă datele culese din mediul virtual, un rol deosebit îl au datele audio-video. Înregistrarea emisiunilor de interes şi accesarea în „timp real” a informaţiilor de către analişti constituie o competiţie permanentă pe piaţa tehnologiei capabile să satisfacă acest deziderat.

Odată aduse în sistem, datele sunt trecute printr-un filtru de „analiză primară” ce constă în: sumarizare (extragerea automată a sumarului articolului), categorizare (crearea unor categorii/ domenii de interes), clusterizare (gruparea mai multor informaţii cu subiect comun).

Un exemplu relevant în acest sens este cel al companiei Autonomy, care a dezvoltat un modul de captură şi indexare a datelor din Internet (IDOL) şi din surse audio-video (Virage). Modulul de indexare a datelor asigură funcţionalităţi multiple, precum: sumarizare, deduplicare, crearea de categorii, alertare pe bază de cuvinte-cheie, agenţi de căutare, extragere de entităţi (nume de persoane, localităţi etc.). Modulul de captură din surse audio-video asigură înregistrarea programelor de interes, realizarea transcriptului automat (cu posibilitate de antrenare), conversia benzii, face recognition etc.

Similar, BBN Broadcast Monitoring System este o aplicaţie care permite înregistrarea programelor TV internaţionale, transcriptul automat, precum şi traducerea acestuia în limba engleză, sincronizat cu materialul video original.
ZyLab oferă o soluţie pentru colectarea, indexarea şi procesarea datelor din diverse surse. Pe lângă funcţionalităţile de indexare, creare de categorii, OCR bidirecţional, asigură şi funcţionalităţi din sfera text mining şi data visualization, precum: extragere de entităţi (nume persoane, localităţi, adrese, companii etc.), traducere automată a textului, link analysis (conexiuni ascunse între entităţi).

Procesare

Traducerea automată

În ceea ce priveşte traducerea automată „în timp real”, aplicaţiile pentru dispozitivele smart ar putea deveni general valabile în următorii ani, dat fiind că cercetătorii sunt aproape de a definitiva tehnologia şi de a o aplica prin smart phones, fiind utilizate, în cadrul procesului, un soft optic pentru recunoaşterea caracterelor şi tehnologia Google Translate.
Un dispozitiv de comunicare unidirecţional este folosit de câţiva ani în domeniul militar: P2 Phraselator, produs de compania Voxtec, asigură comunicarea a mii de fraze cu ajutorul unor traduceri înregistrate în prealabil. Tehnologii precum LanguageWeaver sau Systran se pot ocupa aproape în timp real de traduceri din mai multe limbi. Fiecare dintre aplicaţiile de traducere automată existente pe piaţă este construită folosind fie modele statistice (LanguageWeaver), fie lingvistice (Systran) sau chiar un model hibrid care îmbină celelalte două modele (Google Translate).

La Mobile World Congress din Barcelona, Spania, CEO-ul Google, Eric Schmidt, a prezentat o caracteristică a unui telefon inteligent care permite unui utilizator să facă o fotografie a unui text în limba germană şi să îl traducă rapid în limba engleză, folosind un software de recunoaştere optică de caractere şi tehnologia Google Translate.

Speech-to-text (STT)

Regăsirea informaţiilor relevante în cadrul fişierelor audio-video reprezintă o altă provocare. Fără existenţa unei transcrieri a coloanei sonore şi sincronizarea cu fişierului audio-video, regăsirea se rezumă la ascultarea propriu-zisă a clipului.
Transcrierea manuală este o operaţiune costisitoare din punctul de vedere al resurselor umane implicate şi timpului necesar realizării acesteia. De aceea, accentul este pus din ce în ce mai mult pe obţinerea transcrierii automate (speech-to-text/ STT) a fişierelor audio-video, cu ajutorul aplicaţiilor specializate.

Funcţionalitatea STT presupune, pe lângă alocarea de resurse hardware, şi configurarea de module specifice pentru fiecare limbă, antrenabile în vederea creşterii acurateţei transcriptului.

Principala utilitate a STT este aceea de a regăsi un material audio/ video pe bază de cuvinte-cheie, putând fi utilizată, totodată, pentru emiterea unei alerte. Transcriptul sincronizat cu materialul audio/ video permite localizarea instantanee a momentului în care a fost generat/ pronunţat cuvântul-cheie pe baza căruia s-a făcut căutarea. STT poate fi integrat astfel cu un modul de alertare – la apariţia unui cuvânt-cheie predefinit, sistemul poate transmite un mesaj (email) de alertă unui grup de utilizatori.

Alerte

Una dintre cerinţele stringente ale oricărei organizaţii de intelligence este ca fiecare utilizator să fie informat cu privire la informaţiile actualizate din diferite surse Internet. Fiecare departament este interesat ca propriile profiluri profesionale să beneficieze de mecanisme de alertă, facilitate de soluţii tehnice specializate.

Aceste soluţii permit crearea alertelor pe anumite profiluri monitorizate. Datele sunt actualizate continuu din mii de surse Internet, bloguri şi forumuri interesante în diferite limbi, site-uri dedicate analiştilor, site-uri organizaţionale, site-uri personale şi multe altele, accesibile crawler-elor pentru identificarea de informaţii actualizate pe un anumit subiect definit în cadrul profilului. În momentul în care este întâlnit un document/ o ştire care se potriveşte profilului, este emisă o alertă.

Conectarea surselor relevante la modulul de colectare şi programarea revizuirii automate a acestora de crawler-e determină procesul automat de identificare şi regăsire a documentelor relevante, în conformitate cu profilul analistului. Utilizatorii pot fi alertaţi referitor la apariţia actualizărilor în cadrul profilului prin email (prin intermediul unui mesaj în cadrul aplicaţiei) sau prin SMS. Alertarea prin SMS presupune integrarea unei aplicaţii dedicate şi realizarea conexiunii cu operatorul GSM. Astfel de mecanisme sunt incluse în soluţiile oferite pe piaţă de producători (MindCite, Autonomy sau Expert System).

Analiză

Noua generaţie de produse analitice interactive

În prezent, volumul de date primite şi viteza de actualizare a acestora, coroborate cu reducerea timpului de procesare, au transformat procesul de intelligence. Crearea unui spaţiu de lucru de tip OSINT şi definirea de procese interactive pentru explorarea şi analizarea de informaţii nestructurate şi structurate, date şi cunoştinţe pentru a discerne tendinţe sau modele, sunt indispensabile pentru obţinerea şi formularea unor concluzii relevante.

Lucrul colaborativ

Pe măsură ce organizaţiile devin din ce în ce mai extinse (în plan regional, naţional sau multinaţional), colaborarea între grupurile dispersate de angajaţi poate deveni o problemă. Pentru ca acestea să poată utiliza în mod eficient cunoaşterea şi aptitudinile deţinute de entităţile descentralizate, este necesară implementarea tehnologiilor şi strategiilor care permit comunicarea şi colaborarea indiferent de distanţa geografică dintre operatori.

Dezvoltarea tehnologiilor de comunicare, cum ar fi e-mail-ul, videoconferinţa şi Internetul, a condus la proiectarea unor produse software care facilitează partajarea informaţiilor şi cunoaşterii în cadrul grupurilor dispersate geografic şi le permite să lucreze împreună pentru atingerea obiectivului comun.

Comunicarea în cadrul acestui tip de aplicaţii poate fi realizată în diverse modalităţi: de la serviciile de instant messaging, la facilităţi de conferinţă web, calendare de grup pentru programarea activităţilor şi fluxuri de lucru care permit rutarea automată a informaţiei către utilizatorii dedicaţi. Unul dintre marile avantaje ale software-ului colaborativ este acela de a pune la dispoziţia tuturor membrilor date identice, permiţând dezvoltarea capabilităţilor grupului în rezolvarea problemelor – intelligence colaborativ. De asemenea, software-ul colaborativ se dovedeşte a fi foarte util şi în crearea unor baze de cunoştinţe, cum sunt platformele wiki. Facilitatea de a accesa şi modifica o bază de cunoştinţe de către mai mulţi utilizatori permite colectarea expertizei deţinută de fiecare contributor.

Analiza reţelelor sociale

Reţelele sociale sunt structuri sociale compuse din indivizi (sau organizaţii), denumiţi „noduri” şi conectaţi prin unul sau mai multe tipuri de interdependenţe (link-uri), cum ar fi relaţiile de prietenie, rudenie sau interese comune.

Sunt foarte populare, putând fi accesate cu variate scopuri, de la cunoaştere şi relaţionare, până la promovarea unor afaceri, menţinerea legăturii cu cei interesaţi şi chiar până la promovarea unor idei, ideologii sau crearea unor grupuri susţinătoare ale unei idei, ale unui concept. Numărul mare de reţele de socializare a determinat o competiţie continuă între dezvoltatorii acestora, periodic realizându-se statistici pentru a se determina care reţea este mai apreciată, mai utilizată.

Coroborat cu colectarea şi fuziunea datelor din aceste tipuri de surse, deosebit de interesante sunt relaţiile între diferitele probe/ utilizatori şi analiza asocierilor obţinute. Procesul de analiză a link-urilor permite identificarea unor date utile necesităţilor operaţionale ale analiştilor. Acestea variază de la fuziunea datelor prin crearea de grafice de relaţii, cu tehnici puternice de vizualizare, la alertele bazate pe reguli şi inferenţe care ar permite automatizarea procesului de regăsire a obiectelor/ utilizatorilor căutaţi. Determinarea unor modele şi legături într-un volum extrem de mare de informaţii (fie statistice sau în text) este dificil de gestionat de către factorul uman. Instrumentele data mining pot ajuta în cazuri complexe de management unde există mai multe ţinte, victime şi informaţii legate de caz, pentru realizarea conexiunilor între diferite entităţi. Aplicaţiile software dedicate pot identifica inclusiv registrul negativ, neutru sau pozitiv al unui articol.

Data fusion andAnalysis (Relational Database)

Bazele de date interne ale organizaţiei păstrează numeroase înregistrări cu privire la un anumit client, partener, produs sau concurent. Referinţa către o anumită entitate este posibilă atunci când o fuziune este efectuată pentru a prezenta datele aceleaşi entităţi din diferite surse. Fuziunea datelor este procesul de a pune împreună informaţiile obţinute de la mai mulţi senzori, de pe mai multe platforme într-o singură imagine compozită a mediului. În acest caz, senzorii sunt folosiţi pentru a conecta bazele de date existente în diferite organizaţii dezintegrate pe diverse platforme operaţionale.

Mapping/Geographic Information System (GIS)

Este o aplicaţie utilă pentru afişarea de date geografice folosind puncte/ forme corespunzătoare locaţiilor specifice ori zone ale unei hărţi pentru cartografiere şi întocmirea de diagrame cu informaţii secrete strategice.

Data Visualization

Soluţiile grafice de vizualizare a datelor oferă analistului de intelligence posibilitatea de a beneficia de simplificarea procesului de înţelegere, respectiv de un potenţial semnificativ de creştere a calităţii rezultatelor analizei informaţiilor. Un bun instrument de reprezentare vizuală a datelor include: cele mai bune practici de design vizual, analiza datelor în timp real, explorarea interactivă a datelor şi configurarea rapidă, cu suport IT redus semnificativ.

Vizualizarea interactivă a datelor permite analistului să proceseze cantităţi masive de date în reprezentări vizuale diferite şi, în acest fel, să izoleze fapte şi modele importante. De asemenea, îi oferă acestuia libertatea de a pune întrebări prin interacţiunea directă cu vizualizările şi, pe măsură ce descoperă noi perspective, posibilitatea de a naviga cu uşurinţă şi dezvolta profiluri vii. Capacitatea de a detecta sau anticipa relaţii non-evidente şi confirma concluziile foarte repede sunt caracteristici importante de vizualizare interactive de date şi analiză.

Următoarea generaţie de instrumente pentru vizualizarea datelor va permite angajaţilor din cadrul unei organizaţii de a întreba şi de a obţine răspunsul la propria întrebare. Cu interfeţe drag-and-drop şi vizualizări la un singur click, instrumentele de vizualizare a datelor permit chiar şi utilizatorilor mai puţin familiarizaţi cu tehnica să obţină perspective acţionabile în câteva secunde.

Concluzii

Integrarea soluţiilor tehnologice actuale şi adaptarea lor la cerinţele specifice analizei informaţiilor constituie, în contextul efervescenţei manifestate în prezent la nivelul mediului tehnologic, un imperativ al evoluţiei în direcţia eficientizării şi creşterii calităţii rezultatelor activităţilor de intelligence pentru securitate naţională.

Astfel, abordarea strategică a valorificării inovaţiilor tehnologice are rolul de a asigura coordonate stabile de creştere a competitivităţii, de facilitare a procesului decizional şi de dezvoltare a cooperării inter şi intra-organizaţionale pe linia furnizării unui intelligence de calitate.

Autor: Iulian Bodolan

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*