Gândirea critică în era bombardamentului informaţional

Termenul de fake news a devenit popular începând cu anul 2016 ajungând în atenția consumatorului obișnuit în contextul referendumului privind statutul Marii Britanii în Uniunea Europeană și al alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii. Acest fenomen există însă de decenii, fiind cunoscut drept dezinformare, cu referire la forme de discurs care exced tipurile deja definite ca ilegale – defăimarea, instigarea la ură și violență. Comisia Europeană consideră necesară creşterea rezilienţei cetăţenilor statelor membre în faţa dezinformării care, amenință democrația și valorile europene (Tackling online disinformation: a European Approach, COM(2018) 236 final, Bruxelles, 26.04.2018). „Mintea noastră a fost dintotdeauna un câmp de luptă pentru diferite forțe sociale, dar niciodată numărul celor care luptă pentru controlul gândurilor și sentimentelor noastre nu a fost vreodată atât de mare” afirmă Marian Voicu în cartea sa „Matrioșka mincinoșilor. Fake news, manipulare, populism”.

Potrivit unui studiu al Institutului Reuters, publicat în 2017, aproximativ 54% dintre utilizatorii de internet din 36 de țări folosesc platformele de socializare online drept sursă de informare, iar unul din 10 indivizi (14%) consideră social media ca sursă principală de informare. Având în vedere că transmiterea informațiilor către cititori se realizează prin algoritmi care folosesc istoricul de căutare on-line al fiecărui individ, ajungem să citim informații care ne întăresc ideile preconcepute, ne limitează posibilitatea de a ne diversifica viziunea și ne „izolează” de percepțiile diferite. Deși sondajele oficiale au anticipat că Marea Britanie va rămâne în UE și că Hillary Clinton va deveni președintele SUA, polarizarea profundă de pe social media a demonstrat că filtrarea informațiilor în baza amprentei digitale de către Facebook, Twitter, Google a influențat comportamentul electoral al oamenilor și, implicit rezultatul scrutinelor.

Prin „poluarea informațională” produsă, ştirile false au un impact social important. În acest sens, cercetătorii Claire Wardle și Hossein Derakhshan (Information Disorder: Toward an interdisciplinary framework for research and policy making, Council of Europe, October, 2017) avertizează că, pe termen lung, campaniile de dezinformare menite să producă neîncredere şi confuzie contribuie la accentuarea diviziunilor socio-culturale prin utilizarea tensiunilor naționale, etnice, rasiale și religioase pre-existente și generează confuzie.

Fake news one-on-one

Karl R. Popper afirma în „Societatea deschisă și dușmanii ei” că „secretul desăvârșirii intelectuale este spiritul critic, independența în gândire”. Centre universitare precum Harvard, Sorbona, London School of Economics sau Stanford au ajuns la concluzia că utilizatorul de internet poate identifica mai ușor o știre falsă prin dezvoltarea gândirii critice, astfel că este necesară introducerea acesteia ca materie de studiu în licee și facultăți. Gândirea critică este, în accepțiunea oamenilor de știință, o abilitate de bază asimilată competențelor de scriere și citire, care este necesar să fie predată şi învățată. Această abilitate trebuie antrenată în sensul dezvoltării capacității de evaluare și filtrare a conținutului informațional pentru a putea deveni o formă de rezistență la știri false, propagandă sau teorii ale conspirației. Un exerciţiu simplu de gândire critică presupune evaluarea informaţiei folosind câteva întrebări: „Cine beneficiază de pe urma acestei informații? Cui îi poate produce daune? Care ar fi contra-argumentele? Este acest subiect o falsă problemă? Care este sursa primară a informației?”.

Abordarea europeană

În ianuarie 2018 Comisia Europeană a înființat un grup de experți la nivel înalt (High level Group on fake news and online disinformation) care să ofere consultanță în elaborarea unor politici de contracarare a fenomenului fake news în mediul online.

În martie 2018, grupul de experți a emis un raport care propune o abordare multidimensională pornind de la cinci piloni:
– creșterea transparenței știrilor publicate online (cu respectarea principiului confidențialității informațiilor despre sistemele care le emit);
– promovarea educaţiei în domeniul mass-media;
– dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziţia utilizatorilor şi a jurnaliştilor pentru a combate dezinformarea;
– protejarea diversităţii şi a viabilităţii mass-mediei europene;
– continuarea activităţii de cercetare privind impactul fake news şi al dezinformării în Europa.

Observăm preocuparea, la cel mai înalt nivel european, pentru dezvoltarea gândirii critice, prin educaţie, în domeniul mass-media. Potrivit Comisiei Europene cetăţenii trebuie educaţi să abordeze conţinutul online dintr-o perspectivă critică. În acest scop, Comisia va crea o reţea independentă de evaluatori ai veridicităţii informaţiilor. Aceştia, împreună cu organizaţiile non-guvernamentale, vor fi încurajaţi să furnizeze materiale educaţionale pentru şcoli şi să organizeze o „Săptămână europeană a educației în domeniul mass-media”.

De ce devin virale știrile false?

Mediul online oferă multor persoane posibilități facile de suplimentare a veniturilor, astfel încât fabricarea și distribuirea de fake news nu este un fenomen neobișnuit. Există diverse metode prin care pot fi propagate știrile false: comentatori plătiți să deturneze discuțiile din secțiunile de comentarii ale site-urilor de presă occidentale; programe de boți care postează automat pe rețelele de socializare subiecte prestabilite.

Spre finalul campaniei electorale din SUA, din 2016, orașul macedonean Veles a devenit faimos în întreaga lume din cauza identificării a peste 100 de site-uri pro-Trump găzduite de un server din acest oraș. Majoritatea autorilor de știri false din Veles sunt tineri care au ajuns să câștige de pe urma reclamelor și a accesărilor peste 10.000 de dolari (în condițiile în care salariul mediu în Macedonia era în jur de 370 de dolari). Pentru tinerii macedoneni nu conta cine va ieși câștigător din campania electorală din SUA, interesul lor fiind unul strict financiar.

În perioada imediat următoare alegerilor prezidențiale din SUA, au fost analizate știrile cu cel mai mare impact asupra electoratului american, între acestea fiind identificate următoarele: „Papa Francisc șochează lumea, îl sprijină pe Donald Trump – comunicat oficial” (960.000 vizualizări, sursa: Ending the Fed); „Wikileaks confirmă că Hillary a vândut arme ISIS” (780.000 vizualizări, sursa: The Political Insider); „S-a terminat: Mailurile trimise către ISIS de Hillary au ieșit la lumină și este mai rău decât și-ar fi putut imagina oricine” (754.000 vizualizări, sursa: Ending the Fed); „Tocmai am citit legea: Hillary nu are dreptul să ocupe vreun post în administrația federală” (701.000 vizualizări, sursa: Ending the Fed); „Agentul FBI suspectat a fi implicat în scurgerea e-mailurilor lui Hillary a fost găsit mort” (567.000 vizualizări, sursa: Denver Guardian; articolul a fost re-postat într-un ritm de 100 ori pe minut).

În principalele publicații din România a apărut, în luna noiembrie 2016, o serie de articole referitoare la Ovidiu Drobotă (despre care s-a afirmat că se află în spatele site-ului EndingtheFed.com): „Ovidiu Drobotă, postator român de ştiri false despre Trump”, „Un român, în spatele unui site cu ştiri false despre Trump”, „Un orădean l-a ajutat pe Donald Trump să câştige alegerile din SUA” sau „Un orădean, administratorul unui site cu milioane de vizitatori care a ‘împrăştiat’ ştiri false în favoarea lui Donald Trump”. Potrivit unei analize a Buzzfeed, știrile lansate de pe site-ul EndingtheFed.com au generat pe rețelele sociale aproximativ 3 milioane de reacții (distribuire, comentariu, apreciere). Ovidiu Drobotă şi-a descris site-ul ca un „hobby” ce provine din propriul său interes asupra politicii americane. Într-un interviu pentru Inc.com, Dobrotă a declarat: „În octombrie 2015 am auzit de Donald Trump şi mi-a plăcut (..) că era din afara sistemului. L-am studiat pe el şi am studiat şi mass-media. Şi am considerat că îl pot ajuta să câştige preşedinţia creând un site. Aşa că am creat EndingtheFed. Îmi pare rău că am postat ştiri false. Le-am scos de pe site, dar la acea dată nu ştiam că erau chiar false (…) Nu am vreo legătură cu campania lui Trump. Sunt doar un susţinător al lui Trump. (…) De asemenea, nu am niciun fel de relaţie cu Rusia sau cu WikiLeaks”.

Abilitatea de a distinge între fapte reale, povești fabricate, zvonistică, propagandă este foarte importantă într-o epocă în care suntem „bombardați” cu o cantitate mare de informații. Există un consens între cercetători, academicieni și instituțiile europene privind necesitatea introducerii „gândirii critice” ca materie de studiu, scopul fiind acela de a oferi tinerilor instrumentele necesare identificării fake news.

Abstract

The article points out the importance of developing the ability to think critical in order to easily identify fake news online. Critical thinking can be a personal development plan, but researchers state that it should be taught in school. The European Commission supports the efforts of individuals by putting together a high level expert group for it to identify best practices in tackling fake news and online propaganda. You will also find examples of how a couple of fake news sent out by an ordinary citizen has become so viral that analysts say it made a difference in the election of president Trump.

Autor: Ioana Cuc

Total
21
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*