Facebook vs. Fake news

Fenomenul fake news („știri false”), respectiv întrepătrunderea adevărului cu minciuna sau cu informaţiile distorsionate în conţinutul ştirilor, s-a răspândit, în ultima perioadă, și a devenit tot mai greu de controlat.

Fake news sunt ştirile false, create pentru a modifica un mesaj, întâmplări reale sau pentru a discredita persoane publice. Acestea pot influenţa în mod substanţial opinia publică, mai ales atunci când există îndoieli cu privire la un eveniment, fenomen, acţiuni sau convingeri în ceea ce priveşte personalităţi sau membri ai aparatului de stat. De regulă, aceste persoane caută confirmări cu privire la suspiciunile pe care le au şi înclină către teorii conspiraţioniste.

Motivele pentru care această formă de manipulare s-a dezvoltat sunt variate și pot fi de natură politică, comercială sau socială. Generarea sau schimbarea diverselor curente de opinie reprezintă cea mai rapidă consecinţă a fake news.

Efectele fake news se pot face resimţite şi în planul securităţii naţionale, deoarece propagarea acestora îngreunează procesul de selecţie a surselor al căror conţinut va constitui un produs de intelligence ce va sta la baza informării factorilor de decizie. Astfel, validarea surselor şi a conţinutului diseminat de acestea devine primordială şi obligatorie pentru activitatea de intelligence. De altfel, răspândirea ştirilor false poate crea cu uşurinţă panică, nelinişte sau îndoială în rândul populaţiei.

Fake news, în lumina reflectoarelor

Cele mai multe surse media susţin că subiectul știrilor false a căpătat importanţă în 2016, în perioada campaniei electorale din Statele Unite ale Americii, o serie de formatori de opinie afirmând că președintele Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale cu ajutorul forţei de răspândire a dezinformării pe internet.

O concluzie similară au formulat autorii studiului „Social Media and fake news in the 2016 Election“ (Media de socializare şi ştirile false în campania electorală din 2016), de la Universitatea Stanford, care au arătat că ştirile false pro Trump au fost distribuite de 30 de milioane de ori.

Un exemplu de modus operandi este cazul grupului de tineri din FYROM care a diseminat materiale pro Trump pe aproximativ 140 de site-uri web. Totodată, pe site-ul EndingtheFed.com a fost publicat conţinut favorabil campaniei electorale a lui Donald Trump. Ovidiu Drobotă, cel care deţine site-ul, a explicat că nu există nicio diferenţă între demersul său de publicare a materialelor de propagandă şi tehnicile utilizate de media convenţionale.

În acest context, în perspectiva alegerilor din 2017, în Germania autorităţile federale şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la pericolul influenţării semnificative a rezultatelor electorale prin intermediul unui valul de ştiri false, cu un impact considerabil în mediul online.

Dorința de a atrage cât mai mulți vizitatori unici pe un site web sau de a face propagandă, determină publicarea, în mediul virtual, a unor articole cu conţinut îndoielnic.

Nici România nu a fost ocolită de fenomenul ştirilor false, cel mai elocvent exemplu fiind reportajul realizat în 2016 de „Sky News”, referitor la traficanţii de armament din ţara noastră.

Combaterea ştirilor false

Pentru a limita efectul unor astfel de manipulări, pentru utilizatorii din România a fost creată extensia „De Necrezut – Oprim dezinformarea”, disponibilă pe browser-ul de căutare Google Chrome, care funcţionează pe baza unei liste de site-uri ce promovează astfel de ştiri.

Fake news au pătruns tot mai mult și în zona social media, unde numărul utilizatorilor este în continuă creștere (în prezent, există aproximativ 2 miliarde de utilizatori doar pe platforma socială online Facebook), beneficiind de capacităţile sporite de propagare. Media digitală este ameninţată de pericolul ca știrile adevărate să nu se mai deosebească de cele false.

Cea mai utilizată platformă de socializare online din lume, Facebook, este puternic expusă fenomenului de răspândire a știrilor false, însă face pași importanți în încercarea de a combate astfel de practici.

În acest scop, Facebook a înăsprit măsurile de verificare asupra știrilor cu potențial fals care pot fi popularizate prin intermediul său.

Fondatorul platformei, Mark Zuckerberg, a afirmat pe contul său personal Facebook că încearcă „să reducă dezinformarea, să blocheze mesajele spam de pe urma cărora profită anumiți autori sau se urmărește doar obținerea mai multor vizite pe propriile site-uri”.
În articolul „A new educational tool against misinformation“, publicat în secţiunea Facebook Newsroom, Adam Mosseri, manager de producţie în cadrul Facebook, a declarat că platforma a încercat să stopeze cât mai mult răspândirea informaţiilor false şi s-a concentrat pe trei direcţii majore: perturbarea stimulentelor economice (deoarece majoritatea ştirilor false sunt motivate financiar), construirea de produse noi şi oferirea de sprijin utilizatorilor în luarea unor decizii atunci când se confruntă cu astfel de situaţii.

O nouă opţiune Facebook

Facebook a introdus o opțiune destinată raportării știrilor false, disponibilă, în prezent, şi pentru utilizatorii din afara SUA. Instrumentul oferă posibilitatea ca orice știre care pare să aibă un caracter fals să poată fi raportată ca „știre falsă” de către utilizatori, urmând paşii din imaginea alăturată.

Din momentul respectiv, aceasta va fi verificată de un grup controlat de Facebook (fact-checking). Dacă știrea se dovedește falsă, aceasta va fi însoţită de explicația de „știre disputată” și nu va mai fi o prioritate în algoritmul Facebook de afișare a news feed-ului. Utilizatorii care doresc să distribuie în continuare o astfel de ştire vor fi avertizaţi cu privire natura acesteia, iar respectivul material va fi plasat cât mai jos în news feed.

Verificarea ştirilor posibil false rămâne, totuşi, un proces subiectiv, deoarece indiferent de cine realizează validarea, va interveni un filtru personal. În plus, deoarece ştirile nu sunt verificate prin intermediul unei soluţii automate, multe dintre acestea pot rămâne nedetectate. Facebook nu avertizează asupra aspectelor disputate în ştiri similare, chiar dacă acestea conţin dezinformări sau relatări false.

La nivel mondial, o serie de alte organizaţii luptă pentru a combate răspândirea ştirilor false. Astfel, în ianuarie 2016, Poynter Institute for Media Studies, şcoală de jurnalism non-profit din Florida, a creat „International Fact-Checking Network“, prin care pot fi verificate declaraţii ale unor persoane publice.

În Europa, s-a remarcat iniţiativa unor profesori şi studenţi ai Universităţii Kiev-Mohyla din Ucraina, „Stopfake.org“, unde sunt demontate ştiri false difuzate în mass-media ruseşti.

Dubito, ergo cogito

Discuţiile pe marginea subiectului fake news se concentrează în jurul conceptelor de informaţie, propagandă, manipulare, post-adevăr. Făcând deja parte din cotidian, ştirile false sunt lansate în mod intenţionat şi folosite ca armă în diverse contexte. Fenomenul a devenit, astfel, o provocare pentru mass-media şi, implicit, pentru OSINT, efectele generate de răspândirea ştirilor false putând fi resimţite şi la nivelul securităţii naţionale.

Stoparea propagării ştirilor false stă în puterea fiecăruia dintre noi, iar dezvoltarea culturii de securitate poate contribui la schimbarea treptată a modului de raportare al opiniei publice la evenimente de pe agenda media, astfel încât gândirea critică să ia locul convingerilor intuitive.

Abstract

Fake news have become a challenge for the honest information providers around the world. They tend to become a common feature of both traditional and social media.

The fight against false news phenomenon could benefit from a strong security culture and critical thinking.

Autor: Andrei Elena Adelina

Total
44
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*