Crima organizată și securitatea națională

Într-o definire uzuală, crima organizată se referă la „grupări infracționale transnaționale sau locale implicate în activități criminale, care au ca principal obiectiv beneficiile financiare”.

În accepțiunea Legii nr. 39/2003 și a Codului penal, crima organizată reprezintă activitățile desfășurate de orice grup constituit din cel puțin trei persoane, între care există raporturi ierarhice sau personale, care permit acestora să se îmbogățească sau să controleze teritorii, piețe ori sectoare ale vieții economice și sociale, interne sau străine, prin folosirea șantajului, intimidării, violenței ori coruperii, urmărind fie comiterea de infracțiuni, fie infiltrarea în economia reală.

Într-o formă complexă de organizare, aceste grupări sunt denumite mafie, după un termen consacrat în Italia și preluat de multe alte state. Dezvoltând termenul de raporturi ierarhice, facem precizarea că structura unei rețele de crimă organizată este piramidală și are un palier de comandă și decizie, așa-numitele „gulere albe”. Sub acest palier se află palierul operativ, cel al „locotenenților” care duc la îndeplinire ordinele. Aceștia au un rol de execuție, însă subordonează, la rândul lor, alte elemente ale rețelei, precum: „gazdele” (persoane care gestionează spații folosite de rețea pentru depozitări, întâlniri secrete, ascunderea unor documente, bunuri etc.); transportatori sau cărăuși (mai ales în operațiunile de contrabandă, trafic de droguri sau de persoane); contabili etc. O rețea de crimă organizată are și un palier de protecție.

Pericolul social al acțiunii rețelelor de crimă organizată, spre deosebire de grupurile infracționale care se constituie și acționează izolat, aleator, este amplificat de caracterul de continuitate. Pentru o astfel de abordare infracțională, rețelele de crimă organizată au neapărată nevoie de palierul de protecție, care să „asigure spatele” și să intervină în situații de criză, de pericol. Acest palier vizează infiltrarea instituțiilor administrative și de impunere a legii: vamă, fisc, poliție, parchete, justiție și, nu în ultimul rând, mediile formatorilor de opinie.

Forme de manifestare. Amploarea fenomenului

După unele estimări la nivel mondial, crima organizată realizează anual venituri de circa un miliard de dolari, traficul de droguri și contrafacerea mărfurilor și banilor având cea mai mare pondere în realizarea acestui „buget”. În ierarhia veniturilor, ajungând la zeci de milioane de dolari, urmează prostituția și traficul de persoane. O astfel de evaluare nu reflectă în mod real anvergura fenomenului, deoarece nu ia în calcul veniturile obținute din „branșările” rețelelor la bani publici și profiturile din operațiuni „curate”, precum plasamentele profitabile ale banilor „spălați” și introduși în afaceri la vedere. Investițiile imobiliare, construcția de drumuri și autostrăzi, serviciile publice (în mod deosebit salubritatea) sunt doar câteva din domeniile unde banii „albiți” ai mafiei se multiplică, amestecați cu cei ai unor actori economici „onorabili”. De aceea, se poate aprecia că analizele și estimările de acest gen sunt cel puțin incomplete.

Ca arie de răspândire, putem spune că nu există vreo zonă unde se pot face „bani negri” și în care să nu se fi dezvoltat rețele de crimă organizată. Mai mult, fluidizarea granițelor, dezvoltarea deosebită a transporturilor și comunicațiilor la nivel mondial au constituit factori favorizanți pentru activitățile tot mai sofisticate și perfecționate ale rețelelor de crimă organizată. Chiar și în state cu regimuri administrative severe, cu sisteme democratice incomplete (cum ar fi China), crima organizată are o prezență semnificativă. În Europa de Est fenomenul a explodat după schimbările geopolitice de la sfârșitul anului 1989. În America de Sud există zone în care rețele de crimă organizată „guvernează” în paralel cu statul, au adevărate armate la dispoziție și împart practic puterea cu autoritățile legale. Nici statele cu administrații puternice și democrații avansate (de exemplu SUA) sau membrele cele mai importante ale UE nu au eradicat fenomenul. Aceste state constituie piețe principale ale rețelelor de crimă organizată pentru droguri, produse de contrabandă, prostituție, trafic de persoane etc.

Cauzele perpetuării şi amplificării fenomenului

Menționam anterior câțiva factori favorizanți ai dezvoltării și perfecționării mijloacelor de acțiune ale rețelelor de crimă organizată. Aceștia au un rol preponderent pozitiv în dezvoltarea oricărui stat și a societății umane în ansamblul ei, dar sunt exploatați de crima organizată în detrimentul societății. Realitatea ne demonstrează că, în domeniul infracțional, oportunitățile oferite de exercitarea drepturilor și libertăților și de progresul tehnico-economic sunt fructificate mai rapid de elementele criminale, decât de structurile destinate să combată acțiunile antisociale, în contextul în care statul și instituțiile sale acționează într-un cadru juridico-administrativ organizat, reglementat în mod responsabil.

Referindu-ne la țara noastră, crima organizată nu a generat spirale ale violenței, însă majoritatea cazurilor identificate întrunesc toate elementele teoretice și practice specifice rețelelor de crimă organizată. Este evident că nu putem să asociem toate furtișagurile și actele de corupție apartenenței subiecților respectivi la rețele de crimă organizată. Unii dintre cei în cauză, cetățeni români sau străini, au interacționat punctual cu astfel de structuri pentru a-și atinge un scop imediat (să comită acte de evaziune prin diminuarea profitului unei firme „cumpărând” produse și servicii fictive de la o firmă fantomă pusă la dispoziție de către rețeaua de crimă organizată; să scoată bani cash ilegal din conturile firmei; să scape de firme cu datorii etc.). Sunt ilegalități sancționate de lege, care trebuie tratate în funcție de caracterul de continuitate a infracțiunilor și legăturilor cu aceste rețele. De asemenea, nu putem confunda indivizii care vând facturi false la colțul străzii cu rețelele de crimă organizată, chiar dacă sunt mai mulți decât trei și au un șef supraveghetor.

„Gulerele albe” însă, care în mod sistematic se branșează (direct sau prin firme ori persoane interpuse) în mod subteran, ilegal, la bani publici (prin licitații trucate, scoaterea, masivă și ilegală, a unor sume de bani din circuitele economice, prin firme fantomă sau alte procedee, rambursări ilegale de TVA) sunt fără îndoială membri, poate chiar lideri ai unor rețele de crimă organizată, cu sisteme de protecție și influență bine ancorate în structurile statului.

După 1989 și o primă perioadă de exercițiu democratic, fenomenul crimei organizate s-a insinuat în spațiul economico-administrativ din țara noastră, unii germeni existând chiar dinainte. Raporturile s-au fundamentat mai ales pe conceptul de club sau de clan și nu pe raporturi sănătoase din punct de vedere moral și mai ales legal. S-au dezvoltat și consolidat grupări transpartinice care au infiltrat instituțiile statului și au deturnat, în foarte multe situații, funcționarea acestora către obiective conforme intereselor lor, în detrimentul intereselor publice. Pe de altă parte, lacunele legislative au perpetuat vulnerabilități vitale funcționării rețelelor de crimă organizată și au creat bune condiții pentru dezvoltarea acestui fenomen.

Implicaţii asupra securităţii naţionale

Vulnerabilitățile create de crima organizată în țesutul economico-administrativ oferă unor grupuri de interese externe ostile condiții și oportunități deosebite pentru infiltrarea sferelor de putere și decizie, aspecte ce reprezintă amenințări grave la adresa securității naționale. Astfel, rețelele de crimă organizată pot fi instrumente extrem de utile și eficiente pentru a exercita un anumit tip de control asupra funcțiilor vitale ale unui stat. Nu este greu să ne imaginăm în situații clasice, precum războiul rece, ce eforturi informativ-operative și consum de resurse trebuie să facă un serviciu de spionaj pentru a ajunge în proximitatea persoanelor care exercită funcțiile de putere într-un stat țintă. De asemenea, ce oportunități oferă un mediu puternic penetrat de crima organizată și cât de mult simplifică realizarea obiectivelor specifice, dacă „vectorii de atac” se infiltrează și se disimulează pe canalele acesteia. Punerea în dependență sau înlăturarea prin compromitere a „țintelor” care împiedică realizarea arhitecturii dorite de grupul de putere agresor este mult mai facilă și excelent acoperită, fără a expune sub nici o formă centrul de comandă. Pe un fundament social și politico-economic dominat de corupție și raporturi specifice crimei organizate, valorile fundamentale ale statului nu mai pot fi apărate.

Eliminarea brutală, lichidarea fizică au devenit de mult timp mijloace de agresiune depășite și oricum secundare pentru crima organizată, cel puțin la nivelurile „gulerelor albe”. S-a dezvoltat, mai mult decât în orice altă etapă istorică a omenirii, o instituție pe care nu și-o asumă nimeni, „instituția șantajului”. Aceasta „instituție” funcționează în mare măsură pe bază de informație specifică crimei organizate.

Cea mai mare parte a banilor rulați prin paradisurile fiscale sunt banii obținuți la limita legii sau dincolo de ea, în oricare stat de unde provin. Corupția este recunoscută ca una dintre marile probleme cu care se confruntă chiar și state foarte dezvoltate și se întrepătrunde adânc cu crima organizată. Este cert faptul că, în prezent, rețele de crimă organizată nu mai parazitează și exploatează societatea doar în țările unde s-au constituit și dezvoltat, ci au devenit chiar prelungiri ale unor servicii de informații, preluând sarcini ofensiv-strategice ale acestora.

În concluzie, crima organizată nu este doar un fenomen antisocial cu efecte negative în domeniile economico-financiare și ale echilibrului social, ci reprezintă și o serioasă amenințare la adresa securității naționale și a valorilor fundamentale de independență și integritate ale statului, amenințare care trebuie să fie tratată ca atare de instituțiile menite să le apere în baza principiilor de existență națională și statală a României.

Abstract

In the most common sense, organized crime refers to „transnational or local groups acting illegally to obtain financial gains”. Organized crime networks are hierarchical structures, with a decision level (white collars), operational level, and a security/ protection level. The structure also comprises hosts (assigned to ensure the security of secret meetings, storage or hiding of documents or assets, carriers (used in trafficking operations), and accountants.

Organized crime annual revenues count billions of dollars. Transnational organized crime (TOC) groups have taken advantage of cutbacks in border regulations, transport expansion, and the globalization of communications. Often, these groups benefit from the technological and economic progress, being a step ahead the forces set to fight them.

Romanian ”white collars” access public money directly or by proxies, faking public auctions or pulling money out from the legal economy. These people are, without any doubt, members, even leaders of organized crime groups, enjoying protection and influence within the administration.

Organized crime groups are a serious threat to our national security because they create vulnerabilities which can be exploited by foreign hostile forces in their effort to infiltrate high decision areas.

Autor: Nicolae Pintilei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*