Connected – puterea surprinzătoare a reţelelor sociale și felul în care ne modelează viaţa

[button color=”” size=”” type=”square” target=”” link=””]de Daniela Luca[/button]

Connected, o carte despre puterea rețelelor sociale asupra oamenilor, reprezintă un rezultat al interconectării activității a doi cercetători, Dr. Nicholas A. CHRISTAKIS și Dr. James H. FOWLER. „Numeroși oameni cu care suntem conectați au jucat un rol decisiv în apariția acestei cărți”, susțin autorii care subliniază că un prieten comun a inițiat „un lanț lung de prezentări ce au conectat oameni care, anterior, se aflau la distanță unii de ceilalți”.

Specialist în medicină și sociologie, Dr. CHRISTAKIS este profesor de sociologie medicală şi medicină la Harvard Medical School, respectiv profesor de sociologie la Harvard Faculty of Arts and Sciences. De mai bine de 15 ani, Dr. CHRISTAKIS cercetează modul în care factorii sociali și interacțiunile sociale afectează sănătatea și longevitatea, fiind recunoscut pentru studiile sale despre formarea și funcționarea rețelelor sociale. În anul 2009, Dr. CHRISTAKIS a fost nominalizat de revista Time drept una dintre cele mai influente personalități ale lumii.

Dr. FOWLER este politolog, profesor asociat la University of California și la Center for Wireless and Population Health Systems, fiind recunoscut pentru studiile despre rețelele sociale, economia comportamentală, implicarea politică și genetica politică.
Interese comune, conexe, au unit doi specialiști care nu se cunoșteau si care se aflau la distanță, în susținerea ideii că „întregul este mai bun decât suma părților implicate”.

Connected a apărut în 2009, fiind tradusă ulterior în aproape 20 de limbi. Cartea a fost considerată cea mai bună a anului în topul Best Innovation and Design Books, a obținut premiul Books for a Better Life și a beneficiat de o prezentare specială în New York Times Magazine.

Connected a fost tradusă în limba română în anul 2015, fiind inclusă în colecția „Outliers” a editurii Curtea Veche Publishing, colecție în care se regăsesc cărți ale autorilor care se remarcă pentru că sunt mereu cu un pas înaintea tuturor, dezvăluind tendințele societății, economiei mondiale, culturii globale și digitale.

O sinteză multidisciplinară

Deși poate fi percepută ca un studiu sociologic al relațiilor interumane, al rețelelor sociale, cartea reprezintă o sinteză multidisciplinară (sociologie, medicină, psihologie, politologie, teologie, tehnologie/ mediul online) prin care autorii atrag atenția cu privire la puterea rețelelor sociale și analizează modul în care acestea ne modelează viața.

Pentru a realiza fundamentul acestei argumentații, autorii identifică cinci reguli în funcție de care se formează rețelele și se produce influența în rețea: 1. Noi ne modelăm rețeaua; 2. Suntem modelați de rețeaua noastră; 3. Prietenii ne influențează; 4. Prietenii prietenilor noștri ne influențează; 5. Rețeaua are propria viață.

Deși este general acceptată teoria cu privire la faptul că prieteniile nu sunt întâmplătoare și că relațiile sociale depind de factori precum cultura, limitele geografice, apartenența politică, statutul socio-economic sau chiar factori genetici, autorii aduc argumente, exemple și date statistice care să susțină ideea. „Dacă ești bogat, vei atrage și mai mulți prieteni, iar dacă ai mai mulți prieteni, vei găsi mai multe căi de a te îmbogăți”, este o afirmație ilustrativă în acest sens.

Conexiunea și contaminarea sunt două aspecte fundamentale ale rețelelor sociale. Cu toate că a fost demonstrat (Stanley Milgram) că există șase trepte distanță între oricare două persoane (prietenul tău se află la o treaptă distanță de tine, prietenul prietenului este la două trepte ș.a.m.d.), autorii argumentează că influența în rețea se realizează doar la trei trepte. Pornind de la ideea că tot ceea ce facem și spunem tinde să se transmită în rețeaua noastră, influențându-ne prietenii (o treaptă), apoi pe prietenii prietenilor noștri (două trepte) și pe prietenii prietenilor noștri (trei trepte), cercetătorii identifică trei motive posibile pentru limitarea influenței: deteriorarea acurateței informației pe măsura transmiterii, evoluția incontrolabilă a rețelei în sensul inconsecvenței conexiunilor, biologia evoluționistă al cărei istoric susține faptul că oamenii au evoluat în grupuri mici.

Autorii fac referire la un studiu asupra fericirii care argumentează capacitatea rețelelor sociale de a influența emoțiile oamenilor. Oamenii fericiți preferă compania celor asemenea lor și transmit același sentiment și altora. Probabilitatea de a fi fericit crește cu 15% dacă te afli la o treaptă de influență de un prieten fericit, cu 10% pentru cea de-a doua treaptă de influență și cu 6% pentru cea de-a treia. De asemenea, probabilitatea ca oamenii să fie fericiți crește odată cu numărul prietenilor. În schimb, oamenii care se simt singuri vor pierde 8% dintre prieteni pe parcursul unui an.

Contaminarea prin rețeaua socială

Ideea de contaminare în cadrul rețelei sociale se sprijină pe tendința oamenilor de a se imita unii pe alții. Obezitatea poate fi transmisă în cadrul unei rețele sociale la fel cum decizia de a slăbi poate fi determinată de hotărârea unui prieten al prietenului tău de a ține o cură de slăbire. Contaminarea prin rețeaua socială este argumentată pornind de la exemple precum crizele de râs, durerile de spate, sinucidere, practici sexuale sau idei politice.

Deși autorii susțin că „încă nu știm dacă Internetul va crește viteza sau extinderea contaminării în general” la o scară mult mai mare, fenomenul contaminării poate fi lesne observat și în zilele noastre, un exemplu elocvent în acest sens fiind criza imigranților din Siria. Extinderea rețelei Internet, accesul la platforme de socializare precum Facebook sau Twitter, fluxul informațiilor prin intermediul diferitelor forme media au făcut ca persoane aflate la distanță de evenimente să fie influențate chiar și la nivel emoțional. Mai mult, influența fenomenului se poate observa și în reacțiile și deciziile unor guverne occidentale.

Multe exemple, chiar și istorice (de pildă, „mania dansului”, fenomen înregistrat în Europa secolului al XIV-lea), studii și rezultate ale unor cercetări sunt prezentate pentru a susține că fenomenul contaminării există la nivelul rețelelor sociale, autorii identificând argumente pentru producerea acestuia, dar fiind mai puțin preocupați de modul în care se propagă.

Dr. CHRISTAKIS și Dr. FOWLER afirmă că tendința de a forma rețele sociale face parte din moștenirea noastră biologică, creierul uman fiind construit în acest sens. Dacă unui om i se induce ideea că va sfârși deconectat, credința lui în forțele supranaturale, în Dumnezeu, va crește. „Credințele religioase sunt parțial înrădăcinate în creierul nostru și se leagă de dorința noastră de a avea o conexiune socială cu ceilalți, nu doar o conexiune spirituală cu Dumnezeu”. Religia este percepută ca o modalitate de a crea rețele sociale, putând fi înțeleasă doar prin studierea rolului pe care îl are în funcționarea rețelelor sociale. „Nu există atei în tranșee, mai ales dacă ești singur în tranșee”, susțin autorii.

Mai mult, rețelele sociale ne sunt înscrise în gene. Numărul de prieteni, localizarea în centrul sau la periferia rețelei sunt stabilite genetic. Omul este, de fapt, Homo dictyous (omul rețelelor), altruist, cooperant, dar și egoist și răzbunător, diferit de Homo economicus (John Stuart Mill), care își urmărește doar propriul interes pentru a obține câștiguri personale maxime cu cel mai mic cost posibil. „Altruismul, cooperarea, dorința de a pedepsi și de a profita de pe urma altora ne sunt înscrise în ADN”, susțin autorii.

Susținând că teoria conform căreia individul acționează rațional și din interes propriu nu poate fi validă pentru că „nu lasă loc pentru altruism” și „nu studiază deloc felul în care oamenii ajung să-și dorească ceea ce își doresc”, CHRISTAKIS și FOWLER construiesc o nouă teorie a Homo dictyous, care pare a fi inspirată de teoria economică a mâinii invizibile formulată de Adam Smith, potrivit căreia, prin urmarea propriului interes, indivizii stimulează indirect economia. În capitalism, urmărirea propriului bine contribuie la binele societății. Prin apartenența la o rețea socială, omul își urmărește propriul interes, luând în considerare și bunăstarea celorlalți – „vrem ceea ce vor și alte persoane la care suntem conectați”.

Dacă oamenii au fost creați pentru a trăi interconectați, iar rețeaua socială din care fac parte influențează emoțiile, comportamentul și atitudinile lor pentru a schimba ceva din toate acestea în existența unui om, înțelegerea rețelei din care face parte este determinantă, susțin autorii. Soluționarea unor probleme s-a dovedit a fi mai eficientă în cazul în care abordarea acestora se realizează la nivel de grup și nu individual sau la nivelul comunității ca întreg.

Un factor important care a intervenit în modul în care oamenii trăiesc în cadrul rețelelor sociale este evoluția tehnologică. Conectarea în rețelele de socializare online (Facebook, Twitter ș.a.), viețile virtuale din mediul online, fie ele și jocuri (World of Warcraft sau Second Life), site-uri de informații colective (Wikipedia, eBay) sau site-urile matrimoniale, pot avea efecte serioase asupra modului în care oamenii își modelează și condiționează reciproc comportamentul.

Dr. CHRISTAKIS și Dr. FOWLER susțin că, de fapt, „hiperconectarea” realizată prin spațiul cibernetic respectă tendința ancestrală a oamenilor de a se conecta cu alți oameni. Mai mult, conform unui studiu al paginilor de Facebook ale unei facultăți, rețelele sociale online seamănă încă foarte mult cu cele offline. Numărul total de prieteni este, în medie, 150, iar numărul de prieteni apropiați este de 6.6, față de 4 prieteni în cazul rețelelor offline. Pe de altă parte însă, rețelele de socializare online oferă oportunități noi precum redefinirea calității de prieten sau posibilitatea de a urmări relațiile pe care le au ceilalți membri ai rețelei.

Efecte negative

Autorii afirmă că „în mediul online nu colaborăm unii cu alții pentru că ne forțează un stat sau o autoritate centrală”, ci spontan, datorită abilității noastre de a ne înțelege unii cu alții și a forma „grupuri cu destine conectate și scop comun”. Un exemplu în acest sens este Wikipedia care funcționează prin realizarea unei rețele sociale în jurul fiecărui subiect.

Internetul este cea mai complexă și mai extinsă dintre rețelele existente până acum, oferind capacitatea de a colabora la o scară mult mai mare decât aceea pe care am trăit-o anterior. Cu toate acestea, apartenența la rețelele sociale poate avea și efecte negative, autorii reliefând ideea prin explicarea comportamentului criminal: „pe măsură ce infractorii acționează într-un anumit moment și loc, ei cresc probabilitatea ca și alte persoane din apropiere să comită delicte, astfel încât au loc mai multe infracțiuni decât în mod normal”.

Ideea că rețelele sociale pot avea și efecte negative se susține și în zilele noastre, un exemplu în acest sens fiind fenomenul ISIS (platformele de socializare, Internetul facilitând, în general, efortul grupării de a se promova și chiar de a recruta noi membri).

Chiar și în această perspectivă, autorii îndeamnă la conectare, susținând că transmiterea comportamentelor negative și a altor fenomene nefavorabile „sunt doar efectele secundare pe care trebuie să le suportăm pentru a profita de avantajul rețelelor”. Influența pe care și noi o avem asupra celorlalți și faptul că „atunci când îi combini pe oameni în grupuri cu o anumită configurație, aceștia pot face lucruri mai multe și chiar diferite de ceea ce ar face fiecare individual” sunt considerentele pentru care conectarea are mai multe beneficii decât dezavantaje.

Connected atrage atenția asupra importanței hiperconectării într-o lume în care Internetul oferă nenumărate posibilități de informare și conexiune. Luările de poziție în raport cu guvernele (de pildă, Primăvara arabă), redimensionarea rapoartelor economice (prin formarea rețelelor profesionale online), organizarea de proteste (platformele de socializare online au făcut posibilă mobilizarea în cazul incendiului de la clubul Colectiv), implicarea în diverse cauze fără a ține seama neapărat de apartenența socio-economică, profesională sau culturală sunt doar câteva exemple în acest sens.
Dr. CHRISTAKIS, Nicholas A., Dr. FOWLER, James H.
Curtea Veche Publishing, București, 2015

Abstract

Connected: The surprising Power of Our Social Networks and How They Shape Our Lives is the huge research of two scholars – Nicholas A. CHRISTAKIS, MD, PhD and James H. FOWLER, PhD. By analyzing the social networks through medicine, sociology, psychology, philosophy, theology, public policy, technology, the authors argue the homo dyctious theory. Understanding the human behaviour and attitude means analyzing and understanding social networks because their power on our lives is significant. We, all humans, are part of a superorganism, we are all hyperconnected.

Total
7
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*