Bani pentru jihad. O metodă de finanţare a terorii

Amplificarea prezenţei online a grupărilor teroriste globale, a crescut şi îngrijorările cu privire la extinderea activităţilor de finanţare prin intermediul criptomonedelor şi prin utilizarea reţelelor din mediul Dark Web ce asigură interacţiuni securizate şi tranzacţii sub protecţia anonimatului.

Atenţia sporită de care se bucură monedele virtuale, în special prin utilizarea tot mai extinsă a Bitcoin, a ridicat o serie de suspiciuni, cum ar fi posibilitatea folosirii acestor modele extra-financiare ca instrumente pentru finanţarea activităţilor de terorism. O serie de cazuri recente sugerează că grupările teroriste testează deja această metodă inovativă de finanţare.

Activităţile documentate oferă o privire de ansamblu asupra necesităţii alocării de resurse în scopul prevenirii utilizării monedelor virtuale şi reţelelor criptate de anonimizare din mediul Dark Web pentru proliferarea şi susţinerea acţiunilor teroriste la nivel global.

Exploatarea anonimităţii online în scop terorist

Tehnologiile care permit realizarea transferurilor rapide de fonduri în afara sistemului bancar internaţional şi folosirea unor identităţi virtuale cu grad ridicat de anonimizare au atras atenţia Daesh şi a altor grupări teroriste globale. O îngrijorare deosebită este provocată de folosirea aşa-ziselor „mixere“ (tumblere), instrumente de îmbunătăţire a gradului de anonimitate online în scopul ascunderii tranzacţiilor digitale şi activităţilor financiare ilicite.

„Fund the Islamic Struggle without Leaving a Trace” este doar un exemplu de pagină din Dark Web utilizată pentru a realiza donaţii în scop jihadist, prin tranzacţii către o adresă specifică de portofel virtual de tip Bitcoin. De altfel, chiar un document în format .pdf, postat online de un utilizator sub pseudonimul „Amreeki Witness”, intitulat „Bitcoin wa Sadaqat alJihad” – în traducere „Bitcoin şi Fundaţia Jihadului” -, reprezintă un ghid specific pentru utilizarea reţelelor din mediul Dark Web pentru tranzacţii anonimizate.

În ianuarie 2015, compania de cyberintelligence „S2T” din Singapore a descoperit dovezi palpabile cu privire la faptul că o celulă teroristă din SUA, având conexiuni cu Daesh, solicita donaţii în Bitcoin ca parte a eforturilor de finanţare.

Mesajul online postat de utilizatorul care se ocupa de strângerea de fonduri, cunoscut sub numele de Abu-Mustafa, susţinea faptul că „nu se pot efectua tranferuri bancare către un mujahid (n.n. luptător jihadist) fără ca statele kafir (n.n. necredincioase) să nu fie avertizate (…) o soluţie propusă este ceva cunoscut drept Bitcoin (…) prin crearea unui sistem de donaţii complet anonim care să transfere instant milioane de dolari în Bitcoin fără efort (…) direct în buzunarele mujahedinilor”.

În iunie 2015, un susţinător american al Daesh a fost condamnat pentru postarea pe contul său de „Twitter” a unor informaţii cu privire la modalităţi prin care persoane interesate ar putea folosi Bitcoin pentru finanţarea grupării teroriste.

În august 2016, un fost analist CIA a publicat o serie de informaţii referitoare la Centrul Media Ibn Taymiyyah (agenţie de ştiri jihadistă online cu sediul în Fâşia Gaza, considerată de SUA ca având conexiuni teroriste) conform cărora aceasta ar fi primit o serie de donaţii cu valoare redusă, în Bitcoin.

La finalul anului 2016, platforma specializată SITE a semnalat o serie de discuţii pe forumuri europene pro-islamiste, în care susţinătorii grupării teroriste erau avertizaţi să nu mai folosească servicii de tip VPN (Virtual Private Network), întrucât acestea aveau politici de securitate informatică nesigure, fiind îndemnaţi să utilizeze reţeaua „Tor“ din Dark Web pentru activitatea desfăşurată online.

Un canal de mesagerie „Telegram“, preferat de Daesh, a publicat, în noiembrie 2016, un manual tehnic detaliat privind utilizarea reţelei „I2P“ – „Invisible Internet Project“, cu tehnologie similară „Tor“, pentru accesarea medului Dark Web.

În ianuarie 2017, Agenţia indoneziană de Combatere a Spălării Banilor şi Finanţării Terorismului a făcut o serie de afirmaţii publice în legătură cu utilizarea monedelor virtuale în scopuri teroriste. Astfel, Bahrun Naim, susţinător al Daesh, ar fi transferat sume importante de bani în Bitcoin altor membri ai grupării teroriste din Indonezia în scopul eludării sistemelor financiare clasice.

Monedele virtuale şi activităţile teroriste

Într-un raport recent al Royal United Services Institute, se arată că teroriştii jihadişti de tip „lup singuratic” şi celulele teroriste de mici dimensiuni îşi finanţează activităţile folosindu-se de servicii financiare accesibile, fapt ce nu exclude folosirea monedelor virtuale pentru transferuri nefiscalizate. Cu toate că nu există indicii foarte clare privind modalităţile prin care monedele virtuale ar putea deveni, pe termen scurt, un instrument important de finanţare a terorismului, pe termen lung situaţia nu este atât de încurajatoare, întrucât grupările teroriste se pot reorienta pentru asigurarea unor fluxuri consolidate de finanţare.

Caracterul exclusiv online al monedelor virtuale – nesusţinut la nivel statal – face ca acestea să nu se supună reglementărilor financiare internaţionale şi se bazează exclusiv pe o reţea de protocoale şi tehnici criptografice care permit tranzacţionarea şi asigură condiţiile ideale pentru activităţile financiare ilicite.

Monedele virtuale au diferite niveluri de pseudo-anonimizare şi permit tranzacţiile financiare transfrontaliere rapide, participanţii putând realiza schimburi valutare directe fără intermediere din partea instituţiilor financiare internaţionale. Într-o reţea de tip Bitcoin utilizatorii sunt identificaţi printr-un cod de securitate alfanumeric, ca de exemplu: 1Nkm6BvB2bXm5Cw9JRv1Qyx5ftoo8Hbze.

Aşa cum s-a demonstrat şi în cazul operaţiunii derulate de autorităţile indoneziene, monedele virtuale nu sunt, totuşi, o metodă impenetrabilă de tranzacţionare, putând fi identificat traseul electronic de utilizare al acestora.

În privinţa Bitcoin – una dintre cele mai des folosite monede virtuale – aceasta se bazează pe un registru public de evidenţă electronică intitulat „Blockchain”, în cazul căruia există mijloace pentru decriptarea traseelor financiare.

Înţelegerea riscurilor la nivel internaţional

Perspectiva folosirii la scară tot mai extinsă a monedelor virtuale pentru finanţarea activităţilor de crimă organizată şi terorism a generat o serie de dezbateri privind acţiuni imediate în mai multe state şi organizaţii internaţionale.

Parlamentul European pregăteşte o serie de măsuri privind reglementarea monedelor virtuale în cadrul unei noi legislaţii împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului. Aceste noi reglementări nu vor avea ca scop interzicerea totală a utilizărilor criptomonedelor, ci mai degrabă racordarea serviciilor valutare digitale la sistemele financiar-bancare existente la nivel internaţional.

Directorul EUROPOL, Rob Wainwright, a descris recent activităţile teroriste ca fiind principalele câştigătoare în războiul online, prin utilizarea eficientă a new media şi altor platforme online în scopul obţinerii de susţinere rapidă. De asemenea, rapoartele EUROPOL relevă faptul că „gruparea teroristă Daesh foloseşte instrumente de criptare şi anonimizare pentru evitarea monitorizării activităţilor de către agenţiile de securitate, fiind aduse dovezi palpabile cu privire la existenţa unui nivel de cunoştinţe tehnice de care beneficiază gruparea teroristă“.

În contextul operaţiunilor coaliţiei globale anti-Daesh, sub-secretarul general ONU pentru afaceri politice, Jeffrey Feltman, a declarat că „gruparea teroristă se adaptează la presiunea militară, recurgând la metode acoperite de comunicare, recrutare şi finanţare prin folosirea mesageriei şi site-urilor criptate de pe reţele din mediul Dark Web” şi „deşi veniturile grupării au scăzut din cauza pierderii teritoriului controlat, aceasta dispune de suficiente fonduri pentru a rezista”.

Abstract

As terrorists expand their online presence, intelligence agencies around the world worry their use of new innovative technologies will expand, especially through the use of Dark Web networks and cryptocurrencies for concealing their identities and make anonymously rapid funds transfers outside the formal banking system.

The special attention given to Bitcoin’s rise has prompted intelligence agencies to ponder whether virtual currencies could actually become a financing tool for terrorism. Recently documented cases suggest the real risk of funding terrorist activities through virtual currencies and anonymous Dark Web networks.

The prospect of using privately developed tradable cryptocurrencies, extensively for financing organized crime activities and terrorism, has prompted action from a number of states and international organizations.

Autor: Marius Ştefan Munteanu

Total
1
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*