ANIMV, şcoala românească de intelligence

Societatea bazată pe cunoaștere și inovare implică integrarea noilor infrastructuri tehnologice cu procesele de cercetare, dezvoltare și inovare, precum și cu cele educaționale, pentru dezvoltarea capitalului intelectual, principala resursă a societății umane și, implicit, a oricărei organizații moderne. Generarea de cunoaștere și inovare prin stimularea utilizării capitalului intelectual, reprezintă factorul cheie de creștere a competitivității și de asigurare a dezvoltării oricărei organizații de intelligence. Astfel, dezvoltarea și maturizarea unei organizații de intelligence presupune îmbunătățirea permanentă a activității în domenii cheie pentru societate precum educația, cercetarea, cultura de securitate. Pornind de la această premisă vom încerca să descifrăm cei 25 de ani de existență ai Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) din perspectiva contribuției acestei instituții la pregătirea principalei resurse a oricărei organizații de intelligence, capitalul uman, și la dezvoltarea unei școli românești de intelligence.

Începuturile educaţiei de intelligence

În urmă cu 27 de ani a luat naștere Serviciul Român de Informații (SRI), iar unul dintre proiectele de început a fost crearea unei structuri de învățământ superior care să asigure pregătirea specialiștilor în informații pentru ceea ce se dorea a deveni comunitatea română de intelligence. În acest sens, în februarie 1991, s-a decis crearea Facultății de Psihosociologie, structură subordonată SRI, în cadrul nou-înființatei Academii de Poliție a Ministerului de Interne.

A urmat, în august 1992, constituirea, prin Hotărâre de Guvern, a unei unități de învăţământ superior de informații, de sine stătătoare: Institutul Superior de Informaţii (ISI). Primii ani ai Institutului au fost marcați de căutarea identității într-un mediu academic național aflat în plină perioadă de transformare. S-a urmărit permanent ridicarea standardelor de predare și instruire și atingerea obiectivului de recunoaștere în plan național a Institutului ca pol de cunoaștere și inovare în domeniul securitate națională și informații. Ca arii principale de studiu s-a optat pentru menținerea celor două specializări din domeniul științelor sociale aplicate, sociologia – cunoașterea societății, și psihologia – cunoașterea omului. Credem că această alegere a fost dictată de nevoia armonizării misiunii de pregătire profesională a ofițerilor de informații, atât a celor din cadrul SRI cât și din alte structuri partenere din sistemul naţional de ordine publică şi siguranţă naţională precum Direcția Penitenciare din Ministerul de Justiţie sau Ministerul de Interne, cu obiectivul de a contribui la conturarea unui domeniu științific distinct: domeniul studiilor de securitate și intelligence. Astfel, putem susține că instituția noastră a contribuit, încă din faza incipientă a Institutului Superior de Informații, la consolidarea unei tradiții românești a pregătirii în intelligence.

Ca promotor al dezbaterilor în acest domeniu, în 1994, Institutul Superior de Informații a organizat prima Sesiune de Comunicări Științifice, care a evoluat, în timp, devenind Conferința Internațională Intelligence in the Knowledge Society. Ajuns în octombrie 2017 la cea de a 23-a ediție, acest eveniment a contribuit la intensificarea şi diversificarea palierelor de cooperare cu servicii de intelligence ale altor state sau cu experți din mediul academic național și internațional. Încă de la prima ediție, acest format academic a promovat schimbul de expertiză și bune practici între profesioniştii din domeniul intelligence, membrii comunității academice românești interesaţi de dezvoltarea acestui domeniu și reprezentanți ai sectorului privat.

Revenind la evoluția instituției noastre, trebuie subliniat momentul reorganizării Institutului Superior de Informaţii în Institutul Naţional de Informaţii (INI) și al lărgirii ariei de competență, atât în domeniul educaţiei, prin înființarea Facultății de Științe ale Comunicării, cât și în domeniul cercetării, prin organizarea Secţiei de studii şi cercetări socioumane. Astfel, în aprilie 1995, singurei instituții militare de învățământ superior din domeniul informații i-a fost recunoscut de jure caracterul național.

Academia Naţională de Informaţii

Modificările de paradigmă din domeniul securităţii şi intelligence au impus apariţia unor abordări noi în activitatea didactică prin asigurarea unui nivel ridicat de aplicabilitate în practica de intelligence, dar și prin racordarea la standardele naționale și internaționale de calitate în educație. În acest sens, din 1998, programele universitare propuse de INI au fost evaluate pozitiv de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică, primind acreditările necesare. Restructurarea strategică a programelor derulate de Institutul Național de Informații, în sensul alinierii la standardele europene, a fost oficializată în octombrie 2000 prin Hotărârea de Guvern privind organizarea Academiei Naţionale de Informaţii. A apărut, astfel, Facultatea de Informaţii cu două specializări: psihologie-informaţii, respectiv comunicare şi relaţii publice-informaţii. Scopul urmărit a fost abordarea într-o manieră interdisciplinară a domeniilor şi ariilor de interes, securitate şi intelligence. Sub egida acestei facultăți au fost editate, ca instrumente de promovare a rezultatelor cercetării științifice, publicații anuale în domeniile comunicare și studii de securitate: Analele Academiei Naționale de Informații, Psihologia & Mass-Media, Studii de Securitate.

Noile norme de organizare ale instituției relevă înțelegerea necesității de atragere de expertiză din zona academică națională și de înnoire a resursei umane. Au fost implementate politici care să crească deschiderea instituției de intelligence către mediul academic intern și extern şi să consolideze relaţiile de cooperare cu acesta. În același timp, au fost introduse noi politici de recrutare, formare şi pregătire, calitatea devenind cuvântul definitoriu în aceste trei procese esenţiale pentru asigurarea performanței la nivelul organizațiilor de intelligence.

Alinierea la standardele europene prin adoptarea reglementărilor Procesului Bologna a determinat regândirea pregătirii universitare în sensul organizării pe nivele de studii de licență, masterat și doctorat, și definirea unor noi oferte educaționale. Astfel, a fost propus programul de studii universitare de masterat Managementul activității de informații pentru securitatea națională, program ce a contribuit la creşterea performanţelor Academiei în domeniul recrutării și pregătirii principalei resurse a Serviciului Român de Informații.

Promovarea culturii de securitate

A urmat, în anul 2002, înfiinţarea Colegiului Superior de Siguranţă Naţională transformat ulterior în Colegiul Naţional de Informaţii. Acest program este expresie a efortului Academiei Naționale de Informații de promovare a culturii de securitate, adresându-se cu prioritate societăţii civile, cursanţii fiind reprezentanţi ai instituţiilor care au legături cu domeniul securităţii naţionale: demnitari şi înalţi funcționari din ministere, funcţionari publici din administraţia centrală şi locală, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, reprezentanţi ai mass-media.

Au existat şi demersuri de dezvoltare a educației și a culturii de securitate în domeniul protecției antiteroriste. În urma evaluării motivațiilor și a opiniilor tinerilor din România despre fenomenul terorist a fost configurat un model educațional. Astfel, în cadrul ANI MV, au fost implementate proiecte de cercetare finanțate din Planul Național de Cercetare I, cum ar fi proiectul Identificarea nivelului de cunoaştere a fenomenului terorist de către tinerii din România. În același sens, Academia a găzduit mese rotunde și ateliere, reunind experți și practicieni în domeniul studiilor de intelligence și securitate, contribuind astfel activ la transferul de know-how, expertiză și bune practici pe paliere fundamentale precum analiza de intelligence.

În martie 2009, Academia a intrat sub egida marelui domnitor român Mihai Viteazul, moment ce a marcat afirmarea unei identități. Diseminarea preocupărilor specifice practicienilor și experților, a ideilor inovatoare și tendințelor în cercetare, s-a materializat în același an prin lansarea primului număr al Revistei Române de Studii de Intelligence, continuând astfel buna tradiţie a revistei ştiinţifice Psihologia & Mass media. În aceeași perioadă s-a înfiinţat Şcoala Doctorală, ale cărei programe au ca finalitate principală formarea competenţelor prin cercetare ştiinţifică.

Cercetare în Intelligence

În anul 2010 ANI MV a mers mai departe, asumându-și într-o formulă instituționalizată și sistematică misiunea cercetării în domeniul studiilor de securitate şi intelligence prin înființarea Institutului Național de Studii de Intelligence. Activitatea INSI se fundamentează pe convergenţa obiectivelor de cercetare-dezvoltare cu obiectivele majore ale Serviciului și cu interesele privind realizarea securităţii naţionale. Misiunea asumată de INSI este aceea de a deveni un promotor al dezvoltării fondului de cunoaștere în domeniul studiilor de securitate şi intelligence.

O altă direcție strategică de dezvoltare a Academiei, urmărită constant, a fost aceea a racordării și implicării pro-active în preocupările și inițiativele forurilor academice și de cercetare la nivel internațional, materializată prin dezvoltarea unor parteneriate strategice cu universități de prestigiu și instituții de cercetare, prin lansarea unor proiecte educaționale comune. În anul 2014, SRI, prin ANIMV, a lansat, în parteneriat cu Universitatea Harvard și cu participarea Universității Naționale de Informații (SUA) programul de formare cu participare internațională Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil (SBSR). Programul de formare desfășurat sub înaltul patronaj al Administrației Prezidențiale a României se adresează segmentului de leadership public și personalităților din mediul diplomatic și academic din regiunea Mării Negre, fiind menit să genereze schimbul de idei inovatoare și bune practici în prevenirea și combaterea amenințărilor regionale.

În 2015, ANIMV a fost reorganizată, în cadrul Academiei funcţionând: a) Facultatea de Informaţii; b) Facultatea de Studii de Intelligence; c) Şcoala Doctorală; d) Colegiul naţional de informaţii; e) Departamentul de limbi străine; f) Departamentul de învăţământ la distanţă; g) Institutul Naţional de Studii de Intelligence; h) Centrul naţional de modelare şi simulare în intelligence; i) Secretariatul Academiei; j) Centrele de perfecţionare. S-a concretizat astfel afirmarea Academiei ca forum ştiinţific şi de cercetare în învăţământul universitar românesc, în acord cu valorile europene şi naţionale.

Parteneriatele naționale și internaționale au permis transformarea ANIMV în partener eligibil și pol de know-how și expertiză în domeniul studiilor de intelligence și securitate, valorificând experiența practicienilor și cercetătorilor în intelligence și instituţionalizând dezbaterile din acest domeniu. Astfel, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” și-a asumat rolul de promotor al cunoașterii și centru de dezvoltare a unei școli românești de intelligence.

Autori: Bogdan Alexandru Teodor şi Mihaela Teodor

Total
1
Shares

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*